News Flash:

Regele Mihai si Armata

4 Februarie 2014
1748 Vizualizari | 0 Comentarii
In toamna anului 1944, Armatele 1 si a 4-a romane au fost angajate in ofensiva pentru eliberarea partii de nord-vest a Romaniei de sub ocupatia hortista. Obiectivul ofensivei si al jertfei ostasilor romani a fost atins intre 21 si 25 octombrie, cand fortele inamice au fost alungate din orasele Carei si Satu Mare, dincolo de granita romano-ungara.
Pentru eliberarea orasului Carei, a fost conceputa o mare manevra de invaluire, cu patru divizii din Corpul 6 Armata, in timp ce Corpul 2 Armata impreuna cu Divizia 11 Infanterie aveau sa atace de la sud rezistenta inamicului din Satu Mare.
Atacul a inceput in seara zilei de 24 octombrie, iar militarii Regimentelor 34 si 40 Infanterie au angajat lupte de strada, in aceeasi noapte, pentru ca in dimineata zilei de 25 octombrie sa elibereze orasul Carei.
Eroismul lor a eliberat intreg teritoriul de 43.492 de kilometri patrati, ocupat prin Dictatul criminal de la Viena, reintregind Transilvania strabuna si refacand in partea de Vest adevaratele hotare de stat ale Romaniei.
Pentru apararea idealurilor sale de libertate si unitate, Romania a trimis in lupta atunci 27 de divizii, un corp aerian si doua brigazi de artilerie antiaeriana, totalizand un efectiv de 265.735 de militari. Pierderile inregistrate de trupele noastre s-au ridicat la 49.744 de militari. Puterile Axei au pierdut in aceasta perioada 11.434 de soldati, in timp ce pe intreg teritoriul tarii noastre, inamicul a inregistrat 72.937 de pierderi.

Vezi si Cum a fost infiintata institutia "Copilului de Trupa”
Eliberarea ultimului teritoriu romanesc aflat sub dominatie fascista la 25 octombrie a coincis cu ziua de nastere a Regelui Mihai. Pentru a-i cinsti pe eroi si a sarbatori victoria Romaniei in fata fascismului, Ziua Regelui a devenit si Ziua Armatei.
Un rege invingator, izolat si izgonit
In timp ce in Ardeal se recastiga teritoriul furat, la Bucuresti se pierdea incet incet o tara intreaga. Pentru rusi, intoarcerea Romaniei impotriva Axei nu a facut decat sa le usureze ceea ce ar fi facut oricum. La 31 august, Armata Rosie isi facea aparitia intr-un Bucuresti curatat de trupele germane si se autoproclama armata eliberatoare.
Primele masuri pentru defascizarea Romaniei au constat in dezarmarea fortelor de ordine si trimiterea a 300.000 de soldati romani pe frontul de Vest. Totodata, rusii s-au asigurat ca din primul guvern constituit dupa rasturnarea regimului lui Antonescu fac parte comunistii Lucretiu Patrascanu si Gheorghe Gheorghiu-Dej in doua pozitii cheie: cea de ministru al Justitiei si, respectiv, al comunicatiilor.
Apoi, adjunctul Comisarului pentru Relatii Externe al Uniunii Sovietice, Andrei Visinski, a impus un guvern condus de Petru Groza, in care comunistii mai primeau doua posturi cheie: Internele si Propaganda. Acesta a fost recunoscut de SUA si Marea Britanie abia dupa 10 luni, la 7 ianuarie 1946, in schimbul acceptarii a doi ministrii fara portofoliu de la PNL si PNT.
In jurul Romaniei, partidele comuniste instaurasera deja republicile si eliminasera opozitia. La momentul abdicarii lui Mihai I, Romania era ultima din regiune care mai pastra un regim monarhic.
Mihai I a rezistat, astfel, mai mult pentru ca, desi tanar, se deosebea de alti regi prin statutul sau in societatea romaneasca si capitalul de simpatie acumulat gratie momentului 23 august 1944.
Aprecierea de care se bucura tanarul rege se extinsese dincolo de granitele tarii. La 26 iulie 1945, el a primit de la Stalin cea mai inalta decoratie de razboi sovietica, Victoria, conferita anterior numai generalilor Dwight D. Eisenhower si Bernard Law Montgomery. La 20 martie 1946, si americanii i-au acordat suveranului roman distinctia Legiunea de merit, in grad de comandor.
In tara, unul dintre momentele care le-a dovedit comunistilor popularitatea Regelui a fost aniversarea publica, din Piata Palatului, a zilei onomastice a acestuia. La 8 noiembrie 1945, 50.000 de oameni s-au adunat pentru o manifestatie promonarhista si anticomunista care s-a terminat cu morti, raniti si sute de arestati dupa ce guvernul Groza a trimis camioane cu contra-manifestanti.
Manifestatia si incidentele din 8 noiembrie 1945 au avut loc in contextul grevei regale pe care suveranul roman o declansase la sfarsitul lunii august. Intr-una dintre cele mai categorice reactii impotriva guvernului ilegitim si nerecunoscut, el a refuzat sa mai semneze vreo decizie a acestuia aproape o jumatate de an.

Vezi si Imagini inedite cu Moldova din Primul Razboi Mondial - FOTO 
Greva regala a inceput dupa ce guvernul a refuzat sa demisioneze la cererea constitutionala a regelui si, incurajat de Moscova, si-a continuat activitatea ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic.
Solutionarea problemei monarhice, ceruta de Kremlin, a devenit o prioritate pentru comunistii romani. Ei s-au straduit s-o faca in cel mai mare secret, punand populatia in fata faptului implinit. Dupa interzicerea si arestarea liderilor partidelor istorice in iulie - noiembrie 1947, inlaturarea regelui era doar o chestiune de timp.
Discutia finala dintre Regele Mihai si Regina Mama, pe de o parte, si duetul Petru Groza - Gheorghiu Dej, pe de alta parte, a avut loc la Palatul Elisabeta. Actul abdicarii s-a intamplat pe 30 decembrie, in jurul orei 15, in conditiile in care Palatul Elisabeta era inconjurat de militari ai diviziei "Tudor Vladimirescu" formata in URSS din prizonieri romani.
Fata de Regele Mihai, comunistii s-au comportat cu respect, el avand chiar un statut privilegiat in raport cu alti suverani. Abdicarea sa a fost rezultatul unor negocieri politice. Pentru "intelegere", el a fost "rasplatit" cu ingaduinta de a ramane cateva zile in tara si cu posibilitatea de a pleca insotit de bunurile solicitate si de o parte din suita regala.
Cea mai importanta zi a armatei, indiferent de cine e la putere
In ciuda unei scurte perioade din anii 1950, cand Ziua Armatei a fost sarbatorita la 2 octombrie deoarece marca momentul in care Stalin aprobase organizarea Diviziei "Tudor Vladimirescu", in anul urmator retragerii armatei sovietice din Romania Ziua Fortelor Armate a fost mutata la loc in data de 25 octombrie.
In Decret nu se face nicio referire explicita la motivul acestei decizii. Motivul principal al deciziei de schimbare a Zilei Armatei trebuie cautat in eroismul soldatilor romani si rezultatele faptelor curajoase ale acestora care au dus la reintregirea granitei de Vest a Romaniei si anularea prevederilor Dictatului de la Viena.
Decizia comunistilor de a sarbatori atunci Ziua Armatei dovedeste importanta zilei de 25 octombrie 1944 pentru istoria nationala si cea a armatei, ei riscand chiar ca aceasta sarbatoare sa fie asociata cu ziua Regelui Mihai sau cu monarhia.
Totusi, nu trebuie sa fim militari sau strategi ca sa ne dam seama ca Armata Romana ar fi putut sa dea ultima lovitura trupelor fasciste din Ardeal cu o zi inainte sau una mai tarziu, dar au vrut neaparat sa o faca pe 25 octombrie pentru a aduce un omagiu Majestatii sale.
Victoria din toamna anului 1944 si curajul ostasilor care au luptat oriunde si oricand pentru tara sunt reamintite, ca in fiecare an, prin evenimentele organizate de Armata Romana.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

armatele romane ofensiva ocupatia hortista carei satu mare eroismul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2628 (s) | 34 queries | Mysql time :0.104071 (s)