News Flash:

Reintoarcerea din refugiu, suveranii Romaniei revin triumfal in Bucurestiul eliberat

29 Noiembrie 2013
1356 Vizualizari | 0 Comentarii

La 21 noiembrie 1916, nemtii, cucerind Capitala, interzisesera aparitia majoritatii ziarelor romanesti (mai putin cele care serveau propaganda germana), acestea reluandu-si aparitia doi ani mai tarziu, la 31 octombrie (stil vechi)/13 noiembrie (stil nou), dupa recucerirea cetatii lui Bucur, scrie revistafelicia.ro.
La 19 noiembrie/2 decembrie 1918, ziarul Universul isi deschidea editia cu un articol intitulat “La Alba Iulia si... Bucuresti”: “La Alba Iulia e sarbatoare mare azi (de obicei, in ziarele vremii, «azi» se refera la ziua de ieri, «ieri» la cea de alaltaieri, deci trebuie sa intelegem prin «azi» data de 1 decembrie, stil nou – n.r.), e ziua sfanta a neamului nostru intreg. Din desisurile muntilor, de pe Mures si Olt, de pe Tarnave si Somes, de pe Crisuri si din Banat, se scurg spre cetatea istorica valuri-valuri de oameni liberi  (...) se aduna azi acolo sa desavarseasca visul marelui Voievod Mihai: Unirea tuturor Romanilor din tarile surori, care sa fie «bastele si aparatura a toata crestinatatea». In sunetul clopotelor mitropoliei intemeiata de marele Mihai in Alba Iulia se incheie astazi marele act istoric al neamului intreg, in vreme ce aci la noi, tot azi, cetatea lui Bucur primeste cu bratele deschise pe marii luptatori ai libertatii si creatori ai idealului nostru sfant”.

Date istorice cu rezonanta

Asa cum s-a intamplat si alteori in cursul istoriei Casei Regale a Romaniei, s-a insistat pe suprapunerea unor date istorice. Regele Carol a voit sa marcheze ziua de 10 mai: in 1866 – intrarea lui in Bucuresti, in 1877 – proclamarea Independentei, in 1881 – incoronarea ca Rege al Romaniei. Iata ca aceasta “tema” se repeta pe vremea lui Ferdinand. Desi Capitala fusese eliberata in urma luptelor din preajma zilei Sfantului Dimitrie (dupa calendarul vechi), ocrotitorul Bucurestilor, Regele a ales sa nu se intoarca imediat. A asteptat derularea unor evenimente pe care le-a considerat esentiale pentru identitatea tarii sale: unirea Bucovinei si unirea Ardealului. Intrarea sa triumfala, cu armata eliberatoare trecand pe sub arcul de triumf (ridicat din lemn si impodobit cu flori de bucuresteni) s-a facut pe 1 decembrie, la ora la care la Alba Iulia se citea proclamatia care arata vointa romanilor de a trai intre granitele unei singure tari. (Trei ani mai tarziu avea sa aiba loc incoronarea de la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922, data aleasa nu intamplator – pe 15 octombrie 1893 se nascuse mostenitorul tronului, Carol.)

“Au venit bravii!”

Marea serbare nationala a intrarii M.S. Regelui in Capitala in fruntea armatelor victorioase, duminica, 18 noiembrie/1 Decembrie 1918 a fost anuntata prin bataia a 101 tunuri. Primarul Bucurestiului le-a asteptat pe MM LL RR in Piata Victoriei, cu paine si sare. Regele si Regina au primit defilarea trupelor pe Bulevardul Academiei, in fata statuii lui Mihai Viteazul. Au defilat, in ordine: Regimentul Vanatori de munte, drapelele Corpurilor I, II, III, IV si V de armata si ale unitatilor nedivizionate, au urmat detasamentele de basarabeni, bucovineni si ardeleni (ca reprezentanti ai luptatorilor din teritoriilor nou intrate in componenta tarii), apoi alte companii si regimente care se remarcasera in lupte. Defilarea a fost incheiata de escorta regala si de armatele aliate franceze si engleze. Dupa defilare, s-a oficiat la Mitropolie un serviciu religios, apoi MM LL RR au intrat, in sfarsit, in Palatul Regal, in curtea caruia Compania de onoare a prezentat toate drapelele armatei. Trupele au avut, dupa defilare, cateva ore libere, pentru a se plimba prin oras si, din ordinul Ministrului de Razboi, li s-a servit, la masa de pranz si la cina, alaturi de mancare, si o ratie de vin. Acesta a fost “bonusul” primit de ostasii care luptasera pe front, cei despre care ziarele scriau titrand: “Au venit bravii!”.

Cat despre “bunul rege Ferdinand”, confratii nostri, jurnalistii anului 1918, scriau numindu-l: “Implinitorul Mosiei”: “Ferdinand I al Romaniei completeaza opera marilor Basarabi si Musatini, continuata de in veci regretatul Carol I. Aceea au largit mosia: El o implineste in tot cuprinsul ei cel adevarat!”.

“Inaltat pe jertfele ce a facut la intrarea in razboi (...)  Regele conduce azi cel mai mare act al istoriei neamului romanesc: intregirea Romaniei cu trupurile pana acum razletite”

Universul, 4/17 noiembrie 1918

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nemtii capitala ferdinand
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1739 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012614 (s)