News Flash:

Restauratia franceza

20 Martie 2015
2029 Vizualizari | 0 Comentarii
Restauratia (franceza Restauration) este numele dat perioadei din Istoria Frantei intre 1814 si 1830. Restauratia reprezinta revenirea regimului monarhic, suveranitatea fiind exercitata de catre monarh in limitele Cartei din 1814. Regimul a luat nastere in urma abdicarii lui Napoleon Bonaparte la data de 6 aprilie 1814 si dureaza pina in anul 1830.

Aliatii coalitiei antinapoleoniene considera ca este inoportuna revenirea la un regim monarhist absolutist si considera necesara editarea unei constitutii inspirata din constitutiile precedente din anii 1791 si 1795 precum si din institutiile britanice. Ludovic al XVIII-lea, fratele lui Ludovic al XVI-lea mosteneste coroana Frantei iar regatul revine la frontierele din 1792.

Carta din 1814 alieaza o serie de idei moderate ale revolutiei franceze cu elemente moderate ale traditiei monarhice. Chiar daca forma de guvernamant dorita de majoritate este o monarhie legitimitatea regala este fragila iar tara este foarte agitata. La inceput, gesturile lui Ludovic al XVIII-lea de acceptare a numeroase reforme legale, administrative si economice ale perioadei anterioare i-au sporit popularitatea. In continuare insa politica de revenire la situatia de dinainte de 1789 au dus la pierderea sprijinului din partea starii sase a populatiei.

Vezi si Care a fost cea mai umilitoare infrangere pentru Napoleon?

La data de 1 martie 1815 regele este obligat sa fuga din Paris la Gent din cauza reintoarcerii lui Napoleon. Perioada este cunoscuta sub denumirea de cele 100 de zile, care iau sfarsit la data de 22 iunie 1815 in urma infrangerii lui Napoleon in Batalia de la Waterloo.

Vezi si Contractul prenuptial dintre Napoleon si prima sa sotie, Joséphine

Perioada cuprinsa intre revenirea lui Ludovic al XVIII-lea pe tron la data de 8 iulie 1815 si Revolutia din 1830 este cunoscuta sub denumirea de a doua restauratie. Perioada este marcata de domniile lui Ludovic al XVIII-lea si dupa moartea acestuia la data de 16 septembrie 1824 de cea a fratelui sau, Carol al X-lea. Viata parlamentara a fost foarte agitata si a fost dominata de doua factiuni: ultra-regalistii si liberalii, respectiv conservatorii ce doreau revenirea regimului absolutist si progresistii. Din cauza represiunii sustinatorilor revolutiei si ai lui Napoleon, opozitia a fost practic inexistenta.

Din punct de vedere al relatiilor internationale, actiunile Frantei trebuiau sa se incadreze in cadrul strict al Congresului de la Viena. Actiunile militare sunt in principal motivate de necesitatea de reafirmare pe plan international si abia in 1830, odata cu campania din Algeria si sustinerea Revolutiei Belgiene, Franta are posibilitatea sa actioneze independent.

Din cauza opozitiei liberale crescande, Carol al X-lea incearca sa impuna o serie de masuri conservatoare. Acest lucru, coroborat cu inrautatirea situatiei sociale cauzata de Revolutia industriala, a dus la izbucnirea unor miscari de protest cunoscute sub numele de revolutia din 1830 sau cele trei zile glorioase, intre 27 si 29 iulie 1830. Carol al X-lea este nevoit sa abdice la scurt timp; mostenitorul tronului, Ludovic-Antoine, Duce de Angoulême abdica si el iar tronul ii revine lui Henric, conte de Chambord, nepotul lui Carol al X-lea. Acesta nu este acceptat ca rege sub titul de Henric al V-lea de catre parlamentul dominat de liberali. In urma unei perioade de ezitare si disensiuni intre republicani si liberalii monarhisti, Ludovic-Filip este numit rege, ceea ce reprezinta inceputul perioadei cunoscuta sub numele de Monarhia din Iulie.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

restauratia istoria frantei abdicarii napoleon bonaparte paris gent
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2487 (s) | 34 queries | Mysql time :0.079581 (s)