News Flash:

„Revitalizarea patrimoniului cultural romanesc in Dobrogea si Cadrilater”

13 Septembrie 2017
101 Vizualizari | 0 Comentarii
dobrogea culturala
Zona Dobrogei si a Cadrilaterului pastreaza un patrimoniu material si natural deosebit de important pentru istoria si memoria culturala a Romaniei, dar care este prea putin pus in valoare pentru a fi cunoscut si apreciat de catre publicul larg. Indiferenta fata de acest peisaj cultural complex va conduce la degradarea sa iremediabila si, implicit, la uitarea unei pagini din istoria Romaniei.

Aceasta este principala observatie a turului de cercetare ce a avut loc intre 7 si 10 septembrie 2017 si la care au participat peste 30 de specialisti istorici, arhitecti, peisagisti, dar si studenti si voluntari.

Turul a fost organizat in cadrul proiectului „Revitalizarea patrimoniului cultural romanesc in Dobrogea si Cadrilater”, co-finantat de Administratia Fondului Cultural National (AFCN) si implementat, in perioada iulie – noiembrie 2017, de Asociatia ARCHÉ, in parteneriat cu Filiala Teritoriala Bucuresti a Asociatiei Peisagistilor din Romania, Asociatia Istoria Artei si Muzeul National Cotroceni. Proiectul, gandit in contextul aniversarii centenarului Marii Uniri de la 1918 si al Anului European al Patrimoniului Cultural, isi propune sa readuca in atentia celor pasionati de istorie, arhitectura, evolutie urbana si peisaje, o regiune care inseamna mult mai mult decat plajele insorite ale Marii Negre. Acesta se bucura de un interes deosebit din partea specialistilor implicati, invitati sa evalueze, sa dezbata si sa propuna solutii de revitalizare a principalelor obiective de patrimoniu, cu scopul de a transforma regiunea Dobrogei intr-o destinatie culturala de exceptie.
 
Incursiune in #DobrogeaCulturala

Vizita de studiu a cuprins obiective din partea romaneasca a Dobrogei, dar si din cea de dincolo de granitele actuale ale Romaniei, din Cadrilater. Echipa interdisciplinara de specialisti si-a indreptat atentia catre patrimoniul construit (centrul istoric, faleza si portul vechi al Constantei, satele vernaculare si regale din sudul Dobrogei, vilele de la Balcic), patrimoniul arheologic (monumentul si ruinele antice de la Adamclisi), patrimoniul funerar si comemorativ (Dobrici si Turtucaia), patrimoniul industrial (podul de la Cernavoda si moara Chrissoveloni, cea mai mare din Peninsula Balcanica) si patrimoniul peisagistic (gradinile reginei Maria de la Balcic, peisajul viticol-vinifer Murfatlar).

Arhitect Raluca Zaharia, Asociatia ARCHÉ:

„Proiectul reprezinta recuperarea unor personalitati, locuri, povestiri din perioada interbelica si nu numai ce sunt sortite pieirii in epoca globalizarii. Din punct de vedere arhitectural, urban si al peisajului, obiectivele vizitate sunt reprezentative pentru regiunea multiculturala a Dobrogei si Cadrilaterului. Printre acestea sunt de vizitat intr-o cheie a modernitatii: Constanta peninsulara - cu patrimoniul ei construit in degradare, Balcicul - sinteza a pitorescului pastrat de creatorii sai de patrimoniu cultural-artistic (G.D. Mugur, Octavian Mosescu, Ion Pillat, Cecilia Cutescu-Storck), peisager (Jules Jeaninne, Carol Guttman) si construit (arh. Duiliu Marcu, Henrietta Delavrancea-Gibory, Emil Gunes, Paul Smarandescu, Dimitrie Ghiulamila) sub patronajul Reginei Maria si administrarea primarului George Fotino, situat in continuarea traditiei locale. Tinta proiectului este publicul larg, care prin vizitarea in situ a acestor obiective poate determina o reactie din partea comunitatii, a proprietarilor si a autoritatilor publice locale in spiritul conservarii si restaurarii patrimoniului. Un caz aparte sunt vilele supravietuitoare din Balcic ale arhitectei Henrietta Delavrancea care, desi aflate intr-un proces accelerat de degradare, se pot reabilita si transforma in locuinte moderne sau unitati de cazare.”

Peisagist dr. Diana Culescu, presedinte ASop Romania:

„Dincolo de a pune laolalta specialisti din domenii extrem de diverse este important de retinut fapul ca acest demers inovator urmareste fundamentarea trecerii de la un "consum" sporadic, punctual, sezonier al elementelor de patrimoniu la unul care sa graviteze in jurul acestora pe tot parcursul anului. Nu mai putin important este faptul ca proiectul considera deopotriva elemente naturale cat si obiective create de om ca fiind parte a patrimoniului nostru pe care trebuie sa invatam sa il apreciem si sa il valorizam.”
 
Iata si impresiile Dr. Stefania Dinu, director general adjunct al Muzeului National Cotroceni:

„Judetul Constanta cu istoria lui milenara, cu cetatile romane care arata ingeniozitatea inginerilor romani, stranietatea si in aceleasi timp frumusetea reliefului dobrogean sunt elemente care trebuie urgent valorificate din punct de vedere istoric si nu numai. Este trist, dureros si revoltator sa vezi starea jalnica a Cazinoului, monument Art Nouveau de mare valoare artistica, a caselor din centrul vechi al orasului construite in cursul sec. al XIX- lea si inceputul sec. al XX, care arata un centru urban cosmopolit la malul Marii Negre, de vilegiatura si unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. Teritoriul de la Sud de Dunare, Cadrilaterul, care intre 1913-1940 s-a aflat in componenta Statului Roman, adaposteste urme romanesti de exceptie. De asemenea, orasul Balcic, cu palatul Reginei Maria, cu ceea ce se mai pastreaza din resedintele elitei politice, culturale si artistice romanesti, din pacate foarte putine, cu interferenta unor culturi nationale specifice zonei Balcanilor si cu un peisaj de vis. Marea si muntii de calcar, stradutele acoperite cu piatra de Balcic si arhitectura specifica zonei mediteraneene, care se mai pastreaza, dau orasului un aer pitoresc si un farmec aparte. Orasul Dobrici, fostul Bazargic, unde arhitectura comunista din perioada '60-'70 este foarte pregnanta, un oras care nu impresioneaza la prima vedere, dar care adaposteste un cimitir al eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial. Aici isi dorm somnul de veci soldati romani, bulgari, evrei, musulmani, germani, unii identificati iar altii necunoscuti, un loc al memoriei care emotioneaza si aminteste tuturor ca in fata mortii toti oamenii sunt egali si ca razboaiele sunt duse de oameni impotriva altor oameni, iar pierderile sunt incomensurabile. Ultimul obiectiv din traseul nostru a fost Turtucaia, care inseamna o pagina trista in istoria participarii Romaniei la Primul Razboi Mondial, dar care a demonstrat ca fara o armata bine pusa la punct, fara o strategie militara si fara a cunoaste potentialul de lupta al inamicului nu se poate castiga un razboi. Participarea Romaniei la Primul Razboi Mondial a insemnat lupta pentru reintregire nationala, care, cu mari sacrificii pe campul de lupta, dar si in spatele frontului, s-a realizat la sfarsitul razboiului, si de la care, in anul 2018, vom sarbatori 100 de ani. Dobrogea si Cadrilaterul sunt doua zone unicat, unde turismul cultural si istoric ar putea atrage foarte multi turisti si care ar putea renaste daca autoritatile din Romania si Bulgaria s-ar implica mai mult si mai responsabil in promovarea, conservarea si valorificarea acestui patrimoniu.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

istorici arhitecti peisagisti studenti voluntari afcn
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1567 (s) | 35 queries | Mysql time :0.015951 (s)