News Flash:

Revolutia care a pus capat domniilor fanariote in Tarile Romane

18 Ianuarie 2016
448 Vizualizari | 0 Comentarii
tudor vladimirescu
Data de 18 ianuarie 1821 marcheaza inceputul Revolutiei de la 1821.
Marii boieri Grigore Brancoveanu, Grigore Ghica si Barbu Vacarescu, membri ai Comitetului de Obladuire, dar si ai Eteriei, incheie o intelegere cu Tudor Vladimirescu prin care ii fagaduiesc slugerului sa-i acorde tot sprijinul pentru ridicarea poporului la lupta.
 
Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat inceputul procesului de renastere nationala a Romaniei. Revolutia a avut cauze nationale, economice si sociale si, desi a fost in cele din urma infranta, a adus in atentia cancelariilor marilor puteri europene situatia din Principatele Dunarene si a determinat Imperiul Otoman sa puna capat domniilor fanariote.
 
Revolutia romana de la 1821 s-a integrat in miscarile generale sociale si nationale care au zdruncinat continentul european de la vest la est, dar si dincolo de Oceanul Atlantic, in America Latina, la granita dintre secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. In toate aceste miscari revolutionare se disting o serie de teluri comune – libertate, independenta si unitate nationala – stimulate si promovate in toata lumea de Revolutia americana de la 1783 si de Revolutia franceza de la 1789, dar prezente si in Supplex Libellus Valachorum redactat de Nicolae Ursu in 1784.
 
Vezi si Cum a murit Tudor Vladimirescu

Telurile revolutiei de la 1821 au fost consemnate in diferite acte, incepand cu Proclamatia de la Pades si Scrisoarea catre Poarta „Cererile norodului romanesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821, continuand cu Proclamatiile din 16/28 martie, 20 martie/1 aprilie, al doilea „arzmagzar” catre Poarta din 27 martie/8 aprilie si alte scrisori si declaratii ale lui Vladimirescu. Din toate documentele reiese ca se urmarea realizarea in etape succesive a unor masuri care sa asigure instituirea unei noi ordini sociale si politice si sa asigure accesul tarii la un statut de mai larga independenta.
 
In cadrul „Cererilor norodului romanesc” (un document care trebuia sa devina germenele unei constitutii romanesti), se proclama ca „in folosul a toata obstea” sa fie instaurata o viata politica si administrativa romaneasca, (prin eliminarea elementului fanariot), „Cererile...” urmand sa fie intarite cu juramat, recunoscute de sultan si garantate de Austria si Rusia.
 
„Cererile...” prevedeau si o reforma a justitiei, prin desfiintarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era facuta „cu vointa a tot norodul”. Invatamantul, care trebuia sa cuprinda intreg „tineretul natiunii roe” indiferent de originea sociala, trebuia sa devina treptat obligatoriu si gratuit. Problemele fiscale formau un capitol aparte, urmand sa fie puse pe baze noi, prin desfiintarea vamilor interne si reducerea taxelor vamale de import-export, masuri care ar fi trebuit sa impulsioneze viata economica.
 
Desi infranta prin interventia armatelor otomane, Revolutia din 1821 a reusit sa determine sfarsitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pamantene, lucru care a dus la inlaturarea gravelor prejudicii aduse de Poarta statutului de autonomie a celor doua Tari Romane. Totodata, revolutia a consolidat ceea ce Nicolae Balcescu va denumi mai tarziu ca fiind „Partida Nationala”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

boieri rigore brancoveanu grigore ghica barbu vacarescu eteriei
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2145 (s) | 34 queries | Mysql time :0.058800 (s)