News Flash:

Revolutia Romana din 1848 in Tara Romaneasca

15 Ianuarie 2015
3240 Vizualizari | 0 Comentarii
In Tara Romaneasca, revolutia s-a bucurat de mai mult succes decat in Moldova, deoarece tinerii revolutionari munteni, spre deosebire de cei moldoveni, au incercat traducerea ideilor in fapte. In acest scop i-au atras in tabara lor pe intelectualii mai de seama din acea vreme, precum si o parte a administratiei si armatei.

    7 iunie 1848 Craiova: Gheorghe Magheru, Nicolae Balcescu si Costache Romanescu alcatuiesc, in ilegalitate, primul guvern provizoriu revolutionar.
    9 iunie 1848: De teama unor conflicte armate se hotaraste citirea proclamatiei revolutionare la Islaz, un mic port la Dunare din Romanati pentru ca doi dintre cei mai importanti membri ai clubului revolutionar craiovean conduceau destinele in Romanati. Este vorba de Ioan Maiorescu (fusese numit prefectul judetului) si capitanul Nicolae Plesoianu ai carui dorobanti primisera ordin sa se deplasase din Craiova la Islaz. Bibescu ordonase paza tuturor porturilor pentru a aresta, imediat dupa debarcare, agitatori revolutionari veniti de la Paris. Sub obladuirea lui Ioan Maiorescu si Nicolae Plesoianu va fi organizata de catre Popa Sapca, o mare adunare populara la Islaz.

Guvernul provizoriu format la Islaz ii cuprindea pe ofiterii: Gheorghe Magheru si Nicolae Plesoianu, pe preotul Radu Sapca, pe membrii clubului craiovean: Stefan Golescu, Ioan Maiorescu si ca secretar al guvernului provizoriu, pe Costache Romanescu. Acestora li s-au alaturat Ion Heliade Radulescu si Christian Tell.

    11 iunie 1848, Bucuresti: Stiind ca a pierdut sprijinul armatei, Bibescu semneaza, la Bucuresti, proclamatia de la Islaz care va deveni noua constitutie. A doua zi, rusii au protestat prin consulul lor si au amenintat ca vor invada tara. In aceste conditii, Gheorghe Bibescu abdica. Guvernul provizoriu revolutionar se deplaseaza intai la Craiova pentru a inlatura grupul care il sprijinea pe Bibescu.
    13 iunie 1848: Craiova a fost ales ca loc de intrunire a guvernului provizoriu si prima capitala a revolutionarilor pasoptisti, inainte ca acestia sa ajunga la Bucuresti.


Vezi si
Constantin Daniel Rosenthal - Pictorul revolutionar

Ioan Maiorescu
a citit declaratia de la Islaz in fata unei multimi in delir. A doua zi, in zorii zilei, cand strazile orasului erau amortite iar craiovenii visau la idealurile revolutiei, reactiunea craioveana incearca contralovitura. Ion Heliade Radulescu primeste delegatia contrarevolutionarilor, soldatii colonelui Ion Vladoianu, cunoscut reactionar, se strecoara, deghizati pe strazile aproape pustii la acea ora, impresoara sediul guvernului revolutionar si aresteaza o parte a membrilor guvernului. Dar Gheorghe Magheru, alaturi de Grigore Bengescu, Iancu Obedeanu, Nica Locusteanu si Ioan Maiorescu aduna in graba dorobantii, mobilizeaza locuitorii Craiovei si inconjoara, la randul lor, partizanii contrarevolutiei, despresurand sediul guvernului provizoriu.

    14 iunie 1848 Craiova. Guvernul adopta ca steag national, tricolorul revolutionarilor. Primul steag tricolor al pasoptistilor, cel purtat la Islaz de Popa Sapca si dupa care au fost intocmite toate celelalte steaguri pasoptiste, a fost cusut doar de mainile domnitei Maria Alexandrina, copila lui Gheorghe Magheru, in amintirea steagului purtat de Tudor Vladimirescu si pentru ca primul steag al revolutiei sa poarte simbolul neprihanirii.

    15 iunie 1848: Guvernul provizoriu se afla inca la Craiova. Insotit de o oaste alcatuita din dorobantii aflati sub comanda lui Nicolae Plesoianu, carora li se alatura numerosi tarani, guvernul provizoriu revolutionar pleaca spre Bucuresti.

Vezi si Revolutia Romana din 1848 in Transilvania


In aceeasi zi, are loc o intrunire la varf ruso-turca la Istanbul. In timp ce turcii priveau cu neutralitate evenimentele din Tara Romaneasca, rusii care urmareau cucerirea stramtorilor Bosfor si Dardanele si extinderea imperiului tarist in Balcani, gaseste revolutiile romane un bun prilej de reincepere a ostilitatilor. Rusii declara ca nu vor tolera un focar revolutionar la granita imperiului lor.

    16 iunie 1848 Bucuresti: Revolutionarii ajung la Bucuresti in frunte cu membrii guvernului provizoriu. Sunt intampinati cu entuziasm de populatia Bucurestiului. De teama represiunilor celor doua imperii se retuseaza guvernul provizoriu care va cuprinde nu numai aripa radicala a revolutionarilor ci si o aripa moderata. Noul guvern provizoriu va fi condus de mitropolitul Neofit si va avea ca membri pe: Ion Heliade Radulescu, Nicolae Golescu, Stefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, Nicolae Balcescu si Ion C. Bratianu.

    19 iunie 1848 Bucuresti: Reactionarii incearca o contralovitura anihilata imediat de revolutionari care cer sprijinul populatiei. In fruntea aparatorilor guvernului se afla Ana Ipatescu si Nicolae Golescu. Gheorge Magheru primeste conducerea armatei si sarcina constituirii bazei armate a revolutiei in Oltenia.

    19 iulie 1848 Giurgiu. Urmare a intelegerii ruso-turce, rusii vor invada Moldova iar turcii vor patrunde in Tara Romaneasca. Guvernul revolutionar trimite o delegatie la cartierul general al comandantului trupelor turce, Soliman Pasa, asigurandu-l de relatiile cordiale ale guvernului revolutionar fata de turci. Soliman cere dizolvarea guvernului care isi schimba denumirea in locotenenta domneasca avand in frunte pe Ion Heliade Radulescu, Cristian Tell si Nicolae Golescu, noua formula pastrand membrii guvernului, dar punand in fata trei persoane considerate moderate pentru adormirea vigilentei turcilor. Soliman este bine primit in Bucuresti, nu intra cu armata, se dau reprezentantii in cinstea lui iar acesta recunoaste locotenenta domneasca drept guvern legal. Urmarea acestei recunoasteri va fi recunoasterea legalitatii guvernului de catre toate guvernele europene cu exceptia rusilor. Rusii reclama mituirea lui Soliman si incapacitatea acestuia de a pricepe ce se intampla in tara si cer sultanului inlocuirea lui Soliman cu Fuad pasa, omul masurilor dure.

    13 septembrie 1848 Bucuresti: In cursul intrarii trupelor otomane, un incident a dus la Batalia din Dealul Spirii intre turci si Compania de Pompieri condusa de Pavel Zaganescu, care s-a terminat cu un rezultat defavorabil revolutionarilor romani.

    30 noiembrie 1848: In ajunul intrarii in Craiova a primei divizii otomane, evaluata la 10 000 de ostasi si comandata de Hussein-Pasa, sute de sateni din jurul Craiovei si locuitori ai orasului, inarmati cu pusti, sulite, topoare si coase, au intampinat trupele straine, netinand seama de superioritatea numerica covarsitoare a acestora. Rezultatul a fost din nou defavorabil romanilor. Revolutia fusese invinsa.


Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

tara romaneasca revolutia moldova revolutionari munteni traducerea
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2242 (s) | 23 queries | Mysql time :0.078684 (s)