News Flash:

Revolutia Romana din 1989 - Evenimentele de la Timisoara

17 Decembrie 2014
1306 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7345 RON (+0.0005)
USD: 4.2201 RON (+0.0072)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In ziua de 11 decembrie 1989, la emisiunea politica „Panorama” de la postul TV Budapesta 1, s-au difuzat imagini video din Timisoara, avandu-l in prim plan pe pastorul reformat László Tőkés, care cerea sprijin pentru a nu fi mutat din comunitatea religioasa pe care o conducea. Pana in ziua de 15 decembrie 1989, enoriasii si un numar mic de cetateni ai orasului au vegheat in fata bisericii din Piata Maria. In acea seara, lucratori ai Securitatii, in civil, au incercat arestarea participantilor, izbucnind incaierari, care insa nu s-au generalizat sau extins.

La 16 decembrie a izbucnit un protest in Timisoara, ca raspuns la incercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat László Tőkés. Pastorul facuse recent comentarii critice la adresa regimului in mass media internationala, iar guvernul a considerat ca incita la vrajba etnica. La cererea guvernului, episcopul sau l-a revocat din post, privandu-l astfel de dreptul de a locui in apartamentul la care era indreptatit ca pastor. Enoriasii s-au adunat in jurul casei sale, pentru a-l proteja de hartuire si evacuare. Multi trecatori, printre care si enoriasi ai unei biserici baptiste din apropiere, s-au alaturat protestului, necunoscand detaliile si afland de la sustinatorii pastorului ca aceasta era o noua incercare a regimului comunist de a restrictiona libertatea religioasa.

Vezi si FMI, criminal si las in disputa cu Ceausescu. N-a stiut sa piarda si a scos revolverul!

Cand a devenit evident ca multimea nu va disparea, primarul, Petre Mot a facut cateva declaratii, sugerand ca s-ar fi razgandit in privinta evacuarii lui Tőkés. In acelasi timp, multimea crescuse amenintator— si de vreme ce Petre Mot a refuzat sa-si confirme in scris declaratia impotriva evacuarii pastorului, multimea a inceput sa cante sloganuri anticomuniste. In consecinta, fortele de militie si ale Securitatii au intrat in scena. La 7:30 pm, protestul s-a extins, cauza initiala trecand in planul secund. Unii protestatari au incercat sa incendieze cladirea care gazduia comitetul judetean al Partidului Comunist Roman (PCR). Securitatea a raspuns cu gaze lacrimogene si jeturi de apa, in timp ce militia a recurs la forta si la arestarea multora. Ei s-au mutat in jurul Catedralei Mitropolitane si au plecat intr-un mars de protest prin oras, fiind din nou confruntati de fortele de securitate.

Vezi si Marturiile soldatului care i-a ucis pe sotii Ceausescu

Protestele au continuat in ziua urmatoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat in Comitetul Judetean si au aruncat pe fereastra documentele partidului, brosurile de propaganda, scrierile lui Ceausescu si alte simboluri ale puterii comuniste. Au incercat din nou sa incendieze cladirea, dar de aceasta data au fost opriti de unitati militare. Semnificatia prezentei armatei pe strazi poate fi una singura: ordinele au venit de la cel mai inalt nivel, probabil chiar de la Ceausescu. Armata a esuat in incercarea sa de a restabili ordinea, reusind sa transforme Timisoara intr-un infern: focuri de arma, victime, lupte de strada, masini in flacari, TAB-uri care transportau forte de securitate inarmate si tancuri. Dupa ora 20:00, se trageau focuri de arma din Piata Libertatii pana la Opera, inclusiv in zona podului Decebal, Calea Lipovei si Calea Girocului. Tancuri, camioane si TAB-uri blocau accesul in oras, in timp ce elicopterele patrulau zona. Dupa miezul noptii protestele s-au domolit. Ion Coman, Ilie Matei si Stefan Gusa au inspectat orasul.

Vezi si Cand a izbucnit cu adevarat Revolutia romana


Intre timp, la Bucuresti, pe 17 decembrie 1989, Ceausescu a obtinut din partea CPEx aprobarea folosirii fortei pentru inabusirea revolutiei de la Timisoara.
Pe 18 decembrie, la ora 8.15, Nicolae Ceausescu ii convoaca la resedinta sa din strada Primaverii (Bucuresti) pe oamenii de cheie ai conducerii de stat, cu care se intalneste pe rand: generalul Marin Neagoe, seful Directiei a V-a de securitate si garda (care l-a insotit pe Ceausescu in Iran, impreuna cu ministrul de externe Ion Stoian). In jurul orei 8.30 se prezinta generalul Vasile Milea (ministrul apararii), apoi, la scurt timp, Tudor Postelnicu (ministrul de interne) si generalul Iulian Vlad (seful DSS, cu care Ceausescu a avut ultimele consultari). Avionul prezidential a decolat la ora 9.30 si, pentru prima oara, a fost insotit pe tot teritoriul tarii si deasupra apelor teritoriale din Marea Neagra de patru avioane de vanatoare tipul MIG, fapt repetat si la intoarcere, pe 20 decembrie.

Vezi si Istoria unui inceput ratat - 1989


In dimineata zilei de 18 decembrie, centrul Timisoarei era pazit de soldati si agenti de Securitate in haine civile. Primarul Mot a cerut o adunare a partidului la Universitate, cu scopul de a condamna „vandalismul” zilelor precedente. De asemenea a decretat legea martiala interzicand populatiei sa circule in grupuri mai mari de doua persoane. Sfidand interdictiile, un grup de 30 de tineri au inaintat spre Catedrala Ortodoxa, unde au fluturat drapele tricolore din care taiasera stema comunista. Asteptandu-se sa se traga in ei, au inceput sa cante „Desteapta-te, romane!”, un vechi cantec patriotic care fusese interzis din 1947. Intr-adevar s-a tras asupra lor, unii dintre ei au murit, altii au fost raniti grav, in timp ce unii au avut norocul sa scape.

Vezi si Romantismul revolutionar si national

In aceeasi seara, 43 de cadavre ale celor impuscati mortal la demonstratie, dar si ale unor raniti executati in Spitalul Judetean, au fost sustrase de la morga spitalului si duse la Bucuresti pentru ca urmele represiunii sa fie sterse. Cadavrele vor fi incinerate la crematoriul „Cenusa” din Bucuresti, cenusa a fost colectata in patru pubele de gunoi si ulterior deversata intr-o gura de canal aflata pe raza localitatii Popesti-Leordeni, Ilfov.

La 19 decembrie, Radu Balan si Stefan Gusa au vizitat muncitorii din fabricile timisorene, dar au esuat in a-i determina sa-si continue munca. Pe 20 decembrie, coloane masive de muncitori au intrat in oras. 100.000 de protestatari au ocupat Piata Operei (astazi „Piata Victoriei”) si au inceput sa strige sloganuri anti-guvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu va fie frica, Ceausescu pica!”. In foaierul Teatrului National din Timisoara o serie de cetateni curajosi vor crea Frontul Democratic Roman, cu un Program politic in care se regaseau cererile celor aflati in Piata. Intre timp, Emil Bobu si Constantin Dascalescu au fost desemnati de Elena Ceausescu (Nicolae Ceausescu era la acel moment intr-o vizita in Iran) sa se intalneasca cu o delegatie a protestatarilor; totusi, ei au refuzat sa indeplineasca revendicarile oamenilor si situatia a ramas in mare parte neschimbata.

La 20 decembrie, trenuri incarcate cu muncitori de la fabrici din Oltenia au sosit la Timisoara. Regimul a incercat sa-i foloseasca la inabusirea protestului, dar pana la urma acestia s-au alaturat timisorenilor. Un muncitor explica: „Ieri, directorul fabricii noastre si un oficial al Partidului ne-au strans in curte, ne-au dat bate din lemn si ne-au spus ca huliganii si ungurii devasteaza Timisoara si ca este de datoria noastra se mergem acolo si sa ajutam la inabusirea demonstratiilor. Dar acum mi-am dat seama ca nu este adevarat.” In aceeasi zi, la propunerea lui Ioan Lorin Fortuna se infiinteaza Frontul Democratic Roman ca organizatie politica menita ,,a realiza un dialog cu guvernul, in scopul democratizarii tarii”

Treptat situatia iese de sub controlul autoritatilor. Mai multi militari incep sa fraternizeze cu demonstrantii. La sfarsitul zilei, Timisoara este declarata oras liber de catre demonstranti.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

imagini video timisoara omunitatea religioasa bisericii piata maria
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2601 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013988 (s)