News Flash:

Rezistenta anticomunista: Iosif Capota, eroul de la Huedin

11 Octombrie 2013
3997 Vizualizari | 0 Comentarii
Iosif Capota a fost, alaturi de Alexandru Dejeu, liderul unui grup de rezistenta anticomunista care a actionat in zona Huedin, judetul Cluj. A fost condamnat la moarte (8 iulie 1958) si executat prin impuscare la 2 septembrie 1958, in Penitenciarul Gherla.
Iosif Capota s-a nascut la 24 ianuarie 1912 in localitatea Margau, pe atunci in comitatul Cluj, intr-o familie numeroasa de tarani romani greco-catolici. A absolvit Liceul „George Baritiu” din Cluj si Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti. Ulterior s-a stabilit in Huedin, exercitandu-si profesia in oras si in localitatile invecinate. La Huedin si-a organizat o gospodarie prospera, cuprinzand aproximativ 350 de oi, cabaline si bovine, si o livada destul de mare cu pomi fructiferi. S-a casatorit cu Elena Leu si a avut doua fete: Adriana si Mariana. In septembrie 1940, dupa instaurarea ocupatiei maghiare, familia Capota s-a refugiat la Campia Turzii, de unde a revenit in Huedin dupa 23 august 1944.
Iosif Capota s-a angajat in activitatea politica de partea Partidului National Taranesc, al carui membru era, se pare, inca din perioada interbelica. In legatura cu intrarea sa in PNT exista si un alt punct de vedere, conform caruia ar fi devenit membru al acestui partid abia in primavara anului 1946. Astfel, intr-o „Fisa sociala” intocmita de militia din Huedin, la capitolul „Activitatea politica din trecut” se afirma: „A facut parte din P.N.T.-Maniu din alegerile din anul 1946, a fost ca presedinte de plasa si candidat de deputat”. Cert este, insa, ca la alegerile din 1946, Iosif Capota candida din partea PNT pentru o functie de parlamentar ocupand pozitia a treia din lista comuna taranisto-liberala, dupa Emil Hatieganu si Alexandru Lapedatu. In perioada anterioara alegerilor a inceput si colaborarea cu Alexandru Dejeu, alaturi de care a pus apoi bazele unui grup anticomunist. Si in zona Huedinului scrutinul electoral a fost marcat de incidente, printre victime aflandu-se si doctorul Capota, agresat fizic de un agitator comunist in sectia de votare nr. 2 din Huedin cand se numarau voturile. In perioada de dupa alegeri hartuielile asupra sa au sporit in intensitate. In martie 1947, acuzat ca desfasura o „activitate instigatoare” impotriva regimului, a fost arestat pentru 10 zile.Eliberat temporar, a fost tinut mai departe sub o stricta „observare” fiind amenintat chiar cu asasinatul sau, dupa alte variante, cu rearestarea.
Prevenit la timp in legatura cu aceste scenarii de catre Mihai Simula, membru in organizatia de baza a P.C.R., Iosif Capota a parasit Huedinul la 9 mai 1947, in locul sau fiind executat tocmai cel care ii sugerase sa se ascunda.
A intrat astfel intr-o etapa de peste un deceniu de viata clandestina. Initial s-a deplasat in Ciuleni, unde era casatorita sora sa, Susana, iar la scurt timp era considerat de Militie si Securitate drept „conducatorul unei bande” care actiona in zona Muntilor Apuseni. Dupa o perioada a plecat de la Ciuleni si s-a stabilit intr-una din anexele gospodariei parintesti din Margau, unde, cu cateva intermitente a ramas pana in iunie 1952. Desi au fost facute mai multe perchezitii nu a fost gasit. Familia i-a fost supusa la mari presiuni, in 1952 fiind chiar deportata in Baragan, unde a ramas pana in 1956. In aceasta perioada a tinut legatura cu membri ai Grupului „Teodor Susman”, dar s-a dovedit adeptul unei conduite anticomuniste mai discrete si mai putin provocatore decat acestia din urma. Din cauza presiunilor asupra familiei, in 1952 a plecat in Braisor, unde avea multe cunostinte personale. Aceasta a insemnat finalizarea unei prime etape din activitatea grupului „Capota-Dejeu”. Inainte de a fi arestat, timp de doi ani, Iosif Capota a mai locuit si in Hodis, langa Braisor.] Stabilirea lui Iosif Capota in zona Braisor - Hodis si mutarea lui Alexandru Dejeu in Dragu a echivalat cu intrarea grupului „Capota-Dejeu” intr-un nou stadiu de evolutie, pe parcursul caruia au fost partial asimilate cateva dintre trasaturile specifice unui grup de rezistenta anticomunista. Astfel, Iosif Capota a format un important grup de colaboratori cu care avea intalniri constante, o activitate asemanatoare desfasurand si Alexandru Dejeu in Dragu. Din punct de vedere formal cele doua sub-grupuri au facut parte din organizatia anticomunista „Frontul National Crestin Iuliu Maniu. Gruparea pentru Libertate, Patrie si Cruce”, denumire stabilita de Iosif Capota inca din 1949.Principalele actiuni ale grupului au constat acum in redactarea si difuzarea a aproximativ 5.000 de manifeste anticomuniste, cu o tematica diversificata: desfiintarea bisericii greco-catolice, colectivizarea, rebeliunea antisovietica a lui Tito etc. Manifestele erau redactate de Iosif Capota la masina de scris si multiplicate cu indigo. Difuzarea era asigurata de catre subgrupul din Braisor la targuri sau la diverse aniversari si sarbatori (23 august, 7 noiembrie, 30 decembrie), dar erau trimise si prin posta catre institutii, structuri regionale de partid, ministere, legatii si ambasade. Putem constata asadar ca grupul „Capota-Dejeu” a avut un caracter nonviolent, desi dupa 1952 unii dintre membri erau inarmati. Din cauza insecuritatii, doctorul Capota luase in calcul pentru primavara anului 1958 si solutia trecerii ilegale a frontierei (in Austria intr-un tren incarcat cu plante medicinale; in Italia cu un tren de conserve; intr-un vagon cu cherestea din cele incarcate la depozitul de langa Poieni).
Dupa aproximativ 11 ani de clandestinitate si o intensa activitate de urmarire a sa din partea autoritatilor, la 7 decembrie 1957 Iosif Capota a fost arestat. In noaptea de 6/7 decembrie a fost transferat la n Braisor un batalion de Securitate de la Floresti (jud. Cluj), care a inconjurat satul. O echipa de interventie s-a deplasat la casa familiei Bortig Ioan, unde era ascuns Iosif Capota. Arestarea s-a desfasurat fara incidente, ofiterii fiind confundati cu Ioan Bortig, care era asteptat sa revina acasa in aceeasi noapte dintr-un sat vecin. Luat total prin surprindere Iosif Capota a incercat sa se sinucida in ultimul moment prin otravire dar nu a reusit.
In mai-iunie 1958 la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare din Cluj s-a desfasurat procesul lotului „Capota-Dejeu”, format din aproximativ 50 de persoane, in trei grupuri distincte. Procesul a fost public, iar Iosif Capota a invocat clementa pentru oamenii incriminati in dosar. La 8 iulie 1958 a fost condamnat la moarte si a fost executat prin impuscare la Penitenciarul Gherla, in 2 septembrie 1958, dupa ce, in prealabil, i-a fost respins recursul de comutare a pedepsei la munca silnica pe viata.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

iosif capota alexandru dejeu penitenciarul gherla huedin
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1734 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018049 (s)