News Flash:

Romanii si "marea seceta" din '46

20 Ianuarie 2014
2161 Vizualizari | 0 Comentarii
Romania nu s-a mai confruntat cu asemenea vreme din anul in care s-au organizat primele alegeri dupa cel de-Al doilea Razboi Mondial. Exista totusi diferente esentiale.
Atunci, dincolo de politica si de ramasitele razboiului, Romania a fost lovita de foamete. Ziarele vremii descriu, printre altele, situatia grea in care se gasea tara. Scriu cum am primit grau de la rusi, noii nostri „prieteni” de la Rasarit, si-i lauda pentru asta. Mai era, uneori, si loc de umor. Poate de-o caricatura despre toata caldura si seceta, ori de un reportaj despre cum se topea Bucurestiul. Desi, in mare, lucrurile erau cat se poate de serioase, scrie evz.ro.
Masini in pana. Si problema cu apa minerala
„Duminica, 7 iulie, cea mai calduroasa zi din cursul acestei veri”, scrie pe un ton serios ziarul „Universul”, pe 8 iulie. Ziaristii anunta ca, „inca dis de dimineata, caldura soarelui se anunta mai intensa decat de obiceiu”.

Vezi si 
Iarna din 1954, cea mai grea din istoria Romaniei 
Termometrele
de la Baneasa inregistrasera 54 de grade Celsius, iar, „din tara”, temperaturile se anuntau tot caniculare.
Capitala e prezentata ca fiind „in calduri tropicale”. Bucurestiul li se prezinta redactorilor din 1946 ca un loc cladit in Sahara. „Tramvaiele care duc spre stranduri, spre periferiile cu paduri umbroase si deci cari dadeau cetatenilor speranta unei racori binecuvantate, erau, pur si simplu, luate cu asalt. Marile bulevarde erau aproape pustii, asfaltul trotuarelor se muiase, iar la tot pasul intalneai automobile in pana de cauciuc. Din cauza caldurilor, cauciucurile, camerele, cedau”, descrie „Universul” atmosfera de pe strazile orasului. Era al naibii de cald, de nesuportat.
Si, dincolo de rubrica meteo, se iscau unele dezbateri. Astfel, un barbat al carui nume n-o sa-l mai aflam niciodata, ramanand si atunci, si acum, anonim, le scria, cu sete, redactorilor „Universul” „aceste juste observatiuni”, sub titlul „Caldurile si apa gazoasa”:
„Organismul omenesc cere lichid, cu atat mai mult cu cat caldurile sunt mai mari. Si fiindca berea a disparut de pe piata, vinul a devenit o bautura de lux (pentru cei ce-si castiga existenta prin munca cinstita), iar apa lipseste (tocmai in orele cand este nevoie de ea), singurul lichid – la indemana -  a ramas apa gazoasa”. De aici, schimband tonul, autorul se arunca intr-o pledoarie pentru igiena din restaurante. Aparent, era o mare problema cu sticlele in care era vanduta apa gazoasa. Erau foarte murdare. „Fiecare din noi vedem starea de necuratenie a sticlelor de sifon. Cu toate ca nu e nimic mai desgustator decat o sticla imbacsita – pe masa – nu spala nimeni sticla inainte de a o pune in consumatie”, era dezamagit cititorul „Universului”.

Vezi si Ultima mare revarsare a Dambovitei 
Eri, 61 de grade
Unii redactori incercau sa trateze cu umor canicula si seceta lui 1946. Un amplu reportaj, tot din „Universul”, anuntat intr-o editie din luna iulie cu supratitlul „Cutreerand Capitala”, informa: „Bucurestenii... In calduri!”. Asa, cu semnul exclamarii.
Articolul, paginat langa o fotografie despre „Obiceiuri din tara motilor”, cu doua femei cantand la tulnic, vorbeste despre ceea ce autorul numeste o „maladie” noua printre romani. „Termometromania”. „Maladia aceasta(...) descinde direct din termometru si indirect din... caldura. Cand dormi, boala e ca si inexistenta. Cand te-ai sculat, gata! Incepe urgent. Intai te prind fiori, curg de pe d-ta toate apele posibile, fugi la dus, daca-l ai, daca nu, la lighian si-n urma dai busna la... termometru. Masori caldura la umbra, la soare, pe pamant, in aer, dis de dimineata si in amurg, treci pe diagrama, socotesti pe ceasuri, zile, nopti, imparti aduni, compari si... transpiri”, scrie redactorul.
Si ca sa certifice canicula ingrozitoare care cuprinsese Romania, pe 1 august, acelasi ziar titra pe prima pagina, in baza: „Eri, 61 de grade”. „Valul de caldura a sporit in intensitate. Astfel: la Bucuresti Baneasa la umbra 38 de grade iar pe sol 61 de grade”, era stirea.
Dincolo de vremea caniculara, redactorii publicatiilor vremii subliniau ca totul era si mai greu de suportat, in conditiile in care Romania se confrunta cu lipsa unui aliment considerat esential: se pare ca nu se mai gasea bere destula. Astfel, dintr-un articol scurt din ziarul „Adeverul” aflam ca lumea se reprofila, pe cat putea, pe vin. Ziaristul nota, scurt, o speranta: astepta macar o ploaie, pentru a avea o „productie viticola de foarte buna calitate”: „Pentru ca boabele de struguri sa creasca sunt necesare ploi abundente. Cum se vede, nu putem avea vin din belsug, atata vreme cand nu dispunem de cantitati apreciabile de apa!”, scrie in „Adeverul”. 

Vezi si 
De ce n-au fost inundatii dupa viscolul din 1954? 
Ajutoare de la sovietici
Evident, nu toate informatiile erau legate de starea vremii. Seceta crease situatii cu adevarat dramatice in vara anului 1946. Anul avea sa fie marcat de foamete, Romanii din judetele Moldovei plecau in cautare de mancare in sudul tarii, umpland „trenurile foamei”. Iar atmosfera de deznadejde ce inca se mai simtea dupa cel de-Al Doilea Razboi mondial nu a ajutat cu nimic starea de spirit. Ziarele vremii scriu ca a fost nevoie de masuri speciale pentru a lupta cu efectele secetei.
„Universul” titra intr-unul din numerele sale din iulie 1946: „Mari cantitati de porumb trimise de Ministerul Aprovizionarii in judetele deficitare”. Plouase cu cateva zile inainte. Asa ca un pic de speranta se simte in tonul articolului. Autorul insa intareste: „(...) Totusi este nevoe de a se trimite inca porumb in judetele unde lipsa este mai mare”, 108 vagoane cu porumb fiind astfel „trimise plugarimei”, in Moldova.
Tara se indreptase hotarat sub zona de influenta sovietica, mai trebuia doar oficializat totul, prin scrutinul din noiembrie 1947. Astfel, prezenta sovieticilor in tara noastra nu putea sa fie reflectata decat pozitiv in presa vremii. La jumatatea lunii august, romanii erau anuntati in „Universul” si „Adevarul”, in toate ziarele de altfel, ca „Mare noastra prietena de la est”, URSS, trimisese vreo 90 de vagoane cu cereale din depozitele Armatei Rosii in judetele moldovene afectate.
Era deja al doilea an greu pentru agricultura, dupa ororile razboiului. Asa ca, pe 18 august, „Universul” scria intr-un articol de fond: „Sa nu uitam ca lipsurile casunate de razboi, in aproape toate tarile europene, au fost agravate la noi de seceta de anul trecut, pe care am putut-o infringe gratie ajutorului dat aprovizionarii noastre de URSS”, atestand situatia dramatica.
In acelasi timp, „Adeverul” facea bilantul, la jumatatea lui august: „Starea campului este rea, din cauza secetei”. Scurt. Iar cei mai afectati erau, evident, nevoiasii. Sau, mai clar, „mahalele sufera”, dupa cum titra, legat de asta, ziarul „Universul”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

romania foamete seceta bucurestiul vezi si termometrele
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1588 (s) | 23 queries | Mysql time :0.016454 (s)