News Flash:

Sanda Marin, cea mai celebra bucatareasa a romanilor

10 Noiembrie 2013
3195 Vizualizari | 0 Comentarii
A fost fiica intelectualului si carturarului Ion Simionescu, un reputat naturalist, paleontolog si geograf, presedinte al Academiei Romane. Cecilia Simionescu a beneficiat de o educatie aleasa, la cele mai bune scoli din Romania si in preajma celor mai bine cotati profesori particulari. Stapanea la perfectie germana, franceza si engleza, a studiat pianul la Paris si apoi in tara cu o alta ieseanca faimoasa, Florica Musicescu, cea considerata intemeietoare scolii romanesti de pian, profesoara a nenumarati muzicieni celebri, printre care Dinu Lipatti si Dan Grigore, scrie adevarul.ro.
Instruita la pensionul din Dresda in probleme de gospodarie, viitoarea Sanda Marin nu era chiar o casnica, ci o femeie emancipata, care avea o viata mondena si conducea in anii 30 automobilul personal. Cecilia Simionescu s-a bucurat de discutiile elevate prilejuite de vizitele facute tatalui sau de cei mai insemnati intelectuali ai vremii. S-a casatorit cu chimistul Mihai Zapan, numindu-se ulterior Cecilia Zapan. Se spune despre ea ca era o gazda admirabila, desfatandu-si oaspetii cu delicii culinare. La inceputul anilor '30 s-a gandit sa adune intr-o singura lucrare mii de retete de bucate, nemultumita de scrierile similare de pe piata vremii. 
"Cartea de bucate" a fost publicata in 1936 la Editura "Cartea Romaneasca", condusa chiar de tatal ei. Neincrezatoare in succesul lucrarii, Cecilia Zapan a hotarat sa-si ia un pseudonim, cel de Sanda Marin. In prima editie, cartea, prefatata un un alt celebru gastronom al perioadei interbelice, Pastorel Teodoreanu, continea peste 1.000 de retete culinare cunoscute in bucataria romaneasca, autohtone si imprumutate sau inspirate din alte traditii gastronomice.
Lucrarea a devenit un best-seller. A fost ulterior republicata in nenumarate alte editii, tradusa in germana sau in engleza. De exemplu, editia americana a cartii se numeste „Traditional Rumanian Cooking”, a fost publicata in 1996 si contine 1.296 retete. Retetele Sandei Marin au suferit insa din cauza cenzurii comuniste. Dupa 1945, in cele sapte editii republicate la Editura Tehnica, ingredientele au fost reduse cantitativ sai inlocuite, iar prezentarile facute de autoare si-au redus mult din farmec. In 1954, volumul este retiparit si scurtat, din 1.300 de retete ramanand 850. 
S-a eliminat ceea ce este considerat prea opulent sau cosmopolit - salata de icre negre, Chateaubriand-ul, consommé-ul, dar si cozonacul moldovenesc cu 100 de oua pentru 5 kilograme de faina. Sosului olandez i s-a schimbat numele in "sos de unt", sosul béchamel dispare complet, iar referintele religioase (ca in "ghiveci de post") sunt si ele inlaturate, fiind insa introduse preparatele "economice". "Am vazut toate editiile care s-au publicat din Sanda Marin pana acum. Au fost 12 editii la «Editura Cartea Romaneasca» si 7 editii la «Editura Tehnica», dupa anii ’50. Din aceste editii le-am ales pe cele care mi s-au parut mai interesante, le-am coroborat in asa fel incat, in clipa de fata, exista peste 1.500 de retete. 
Tot uitandu-ma la aceste editii, am vazut ce se intamplase cu Sanda Marin de-a lungul timpului. Inainte de toate editiile din '45, se spunea: «Iei o gaina grasa, o jumulesti de pene…»; in editiile de dupa '45 aceeasi reteta, cu acelasi titlu, incepea «Iei jumatate de pui…». De vina era penuria de alimente din comunism, ascetismul de atunci. Toate retetele Sandei Marin fusesera reduse in cantitati, dar nu numai atat. O multime de preparate care sunau foarte frumos, exotic la ora aia, fusesera ori suprimate ori cu numele schimbate, pentru ca erau prea cosmopolite. 
De pilda, sosul olandez devenise sos de unt, sosul frantuzesc era sos de faina cu unt, tortul Napoleon devenise tort marmorat. In decursul vremii, se vede oglindit in Sanda Marin ce s-a intamplat, din punct de vedere istoric, in societatea romaneasca“, a comentat in urma cu cativa ani Oana Barna, redactor carti de bucate, care de multi ani ingrijeste fiecare editie a acestui volum. O editie integrala, refacuta si "restaurata" a "Cartii de bucate" a fost publicata in 2009 la Editura Humanitas. "Sanda Marin a ramas o autoritate sigura a zilelor noastre, si asta nu pentru ca retetele ei au fost mai bune sau mai numeroase decat a altora, ori mai limpede si mai convingator scrise, ci pentru ca Sanda Marin a propus bucataria cea mai apropiata de tradiþia si mai ales de realitatea, de posibilitatea romaneasca; cartea ei cu zeci de editii e legata in primul rand de ce se gaseste si deci de ce se mananca, de mii de ani, in Carpati", declara regretatul Radu Anton Roman.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ion simionescu academiei romane cecilia simionescu sanda marin
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1855 (s) | 34 queries | Mysql time :0.022548 (s)