News Flash:

Savantul Mihail Manoilescu

17 Octombrie 2013
2069 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7536 RON (-0.0046)
USD: 4.3072 RON (-0.0114)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
In revista ,,Lumea Noua”, al carui fondator si director a fost, Mihail Manoilescu a publicat ma multe articole despre ortodoxie. O spune el insusi in Memorii: ,,Revista Lumea Noua era atit prin articolele mele, cit si prin acelea ale sotiei mele care trezeau polemici pasionate cu unitii, un mic monitor al ideologiei ortodoxe.” (Mihail Manoilescu, Memorii, vol. II, editie Valeriu Dinu, Editura Enciclopedica, 1993, p. 375). Despre ortodoxie a vorbit la intalnirile publice. In 1933 a tinut conferinta „Lupta Ortodoxiei impotriva materialismului!" la Fundatia Dalles, sub presedintia patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, Miron. Prelegerea a fost tiparita in 1933, si a avut ecou in randul clerului si credinciosilor ortodocsi. In 1935, Manoilescu a participat la Sibiu, la Congresul Fratiei Ortodoxe Romane, de sub conducerea lui Sextil Puscariu. In ziua de 6 octombrie 1935 a prezentat conferinta  ,,Romanism si ortodoxie”, la Congresul Fratiei Ortodoxe Romane din Caransebes. Ideile sale despre religie si ortodoxie sunt citate in publicatii religioase, de pilda, ,,Foaia diecezana”, 22 aprilie 1945.
Manoilescu a diseminat ideile despre ortodoxie la elitele romanesti cu scopul de a le determina sa actioneze, in contextul statului national unitar, pentru edificarea unei spiritualitati ortodoxe, temei al identitatii nationale:  ,,Eu am socotit intotdeauna Ortodoxia ca dimensiunea cea mai pronuntata a sufletului romanesc, fara de care nu se poate forma conceptul de roman. Dupa mine, spiritul de libertate al Ortodoxiei este la originea fermecatoarei si fecundei largimi de spirit a romanului „Ortodoxia este credinta care nu tiranizeaza viata" scria el in Lumea Noua din oct.-nov. 1935 in articolul "Fiinta neamului romanesc si Ortodoxia." El constata ca intelectualii s-au indepartat de religia crestina, adoptand indiferenta religioasa numita ateism iar cauza dezinteresului fata de spiritul religios  este materialismul secolului al XlX-lea. Calauzit de marturisirea credintei ortodoxe, impreuna cu fratele sau Grigore, ca patroni ai minelor „Sorecani", a ridicat biserica ortodoxa in Colonia miniera a Sorecanilor, judetul Cluj. El istoriseste, in Memorii,  cum a fost construita biserica: ,,Dar cind a fost sa-i alegem stilul si arhitectura, ne-am hotarit la o solutie originala. Pe o coasta inalta de deal, sub strejaris, am taiat o platforma cu peretii consolidati in piatra cioplita, din care se lasau in jos in cascada terase mari pline de flori si siruri de trepte late si impunatoare de granit. In  acest cadru, ca o cutie luxoasa pregatita sa primeasca un giuvaier de pret, am asezat sus pe platforma o veche bisericuta de lemn, adusa dintr-un sat ardelenesc si reconstituita, birna cu birna si sindrila cu sindrila, cu multa grija, cu aspra munca si cu mari sacrificii.” (Memorii, p. 374). Prin reconstruirea acestei biserici, veche de peste trei sute de ani a tinut sa aduca ,,prinosul pretuirii noastre Ardealului si trecutului sau.” In ziarul ,,Renasterea”, 6 octombrie 1935, s-a relatat despre sfintirea bisericii din comuna Ticu-Colonia, inaltata de fratii Mihail si Grigore Manoilescu, savarsita duminica 29 septembrie 1935: ,,Se cuvine deosebita recunostinta fratilor Manoilescu, cari au jertfit din belsug din mijloacele proprii si au ridicat acest minunat si simbolic locas de inchinare. Ceea ce au infaptuit acesti generosi ctitori intr'un loc uitat de lume, a umplut de profunda admiratie sufletele celor ce-au asistat la frumoasa serbare.”
Biserica este toata din lemn, cu o vechimea de peste 300 de ani. Ea fost cumparata de la credinciosii din comuna Tamasa, si transportata aici asa cum a fost, punandu-se numai acoperisul nou, pictura veche ,,de o frumusete rara, ramanand neatinsa.” I s-a dat hramul „Sfanta Varvara", patroana minerilor. La sfintire au  participat toti intelectualii comunelor din jur: preoti, invatatori, notari, etc, in numar de peste 500. Printre personalitati prezente s-au remarcat Sextil Puscariu, Onisifor Ghibu, Dragos Protopopescu,  I. Chinezu, Mircea Vulcanescu. In cuvantarea sa, Mihail Manoilescu a mentionat ca el a urmat pilda vechilor boeri, ctitori de biserici si manastiri. „N'am zidit o biserica noua, ci am adus una veche, drept semnificatie ca noi nu suntem noi pe aceste plaiuri, ci suntem vechi stapanitori pe aceste vai." In articolele sale, Mihail Manoilescu considera crestinismul ca factor esential in sustinerea revolutiei nationale, iar progresul moral este legat de intarirea sentimentului religios la clasele sociale superioare. In acest sens, el subliniaza rolul ortodoxiei in constituirea elite nationale. Prin ortodoxie se poate realiza victoria in lupta impotriva materialismului, un curent creat in secolul al XIX-lea. Actiunea ortodoxiei trebuie sa se manifeste nu oricum ci ca religie activa si de catre o biserica activa in viata sociala. La baza oricarei societati umane stau doua fundament: religia si familia. Asemenea altor exegeti romani – C. Radulescu-Motru, D. Draghicescu, M. Ralea - Manoilescu observa sentimentul religios exterior la burghezia romaneasca. Crestinismul nu domina si nici macar nu stapaneste viata burghezului roman. Religia burgheziei romanesti este o religie de duminca; ea nu-i controleaza conduitele in celelalte zile ale saptamanii, o dovada in plus ca burgheziei romanesti ii lipseste educatia religioasa. Manoilescu vorbeste despre ,,un traditionalism stiintific” si sustine ca ,,traditionalismul vremii noastre se va integra in veac si va constitui forma ideologica de reconstructie a societatii romanesti” (Rostul si destinul burgheziei romanesti, 1942, p. 13). El discuta despre fortele latente ale traditiei. Prima dintre ele este spiritualitatea crestina si ortodoxa, ,,parte integranta a insasi ideii de natiune romaneasca. Dar ar fi gresit sa se identifice ortodoxia cu romanismul”, pentru ca ortodoxia a constituit un factor supranational de solidaritate crestina, delimitandu-se, astfel, de Nae Ionescu care afirma: „Suntem ca atare, ortodocsi pentru ca suntem Romani, si suntem Romani pentru ca suntem ortodocsi. Traditionalismul romanesc capata expresie in ortodoxie, romanism militant, elita aparatoare si paternala, antimaterialism. Acest traditionalism este o realitate actuala, ,,o cerinta si un proces imperativ al veacului.” Ideile lui Mihail Manoilescu despre ortodoxie si biserica exprima viziunea unui mare savant despre spiritualitatea burgheziei romanesti, careia el ii conferea o identitate proprie fata de burgheziile occidentale secularizate. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

mihail manoilescu articole ortodoxie memorii ctitori
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1757 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024523 (s)