News Flash:

Schimbarea la fata a Romaniei in urma reformelor lui Cuza

14 Octombrie 2013
1938 Vizualizari | 0 Comentarii
Imperiul Otoman si Austria inaintasera proteste vehemente sub pretextul incalcarii Conventiei de la Paris, Austria aflandu-se in razboi cu Franta. Evident, protestul a ramas fara urmari negative pentru Principate. Cuza a fost ales ca domn datorita faptului ca nu poseda ambitii personale si era de partea unionistilor. Turcii ofereau si ei o oarecare recunoastere, printr-un “firman” pe care Cuza il numi “act” si care prevedea o unire pe o perioada viagera a domniei lui domnitorului.
Capitala se afla la Bucuresti si avea un singur guvern si o singura adunare. Orasul era numit “Inima Romaniei” la acea perioada, adoptand din 1869 in heraldica sa, vulturul si zimbrul. Arhivele statului s-au centralizat in Bucuresti. Posta Romana si-a deschis sedii in intreaga tara, fiind infiintata si o directie centrala a postelor.In domeniul sanitar au fost de asemenea reforme de centralizare a institutiilor sanitare de pe cuprinsul Romaniei. Tot atunci au aparut si primele comisii moderne de statistica si evidenta a populatiei, centralizandu-se intr-o baza comuna de date toate informatiile cetatenesti.
Prin motivatia culturala si lingvistica dintre Moldova si Valahia a fost posibila aceasta unire, fapt ce a reprezentat un proces complex din punct de vedere institutional. Acest lucru a silit pe noul domnitor sa initieze o serie de reforme interne. Bineinteles ca au existat si anumite forte ce se opuneau nouluiplan al lui Cuza, in principal guvernul din acea perioada fiind in contradictie cu aceasta serie de reforme interne. O alta institutie ce se opunea reformelor a fost Adunarea Legiuitoare, ce avea reprezentanti din randul boierilor, bisericii, burghezimii si bancherilor. Si liberalii Rosetti si Bratianu se opuneau reformelor lui Cuza, considerandu-l pe domnitor un despot ce se impotrivea proclamarii republicii.
Ani plini de reforme
Dupa mandatele de prim-ministrii ale lui Barbu Catargiu si Cretulescu si esuarea lui Cuza ina-si incepe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kogalniceanu, ce va initia ca prima reforma:secularizarea averilor manastiresti (decembrie 1863). Astfel, Biserica va deveni o institutie de stat ca si celelalte, fara vreun drept aparte. Asta insemna ca o mare parte din proprietatile funciare ce apartineau Bisericii au fost trecute in proprietatea taranilor, mai exact a cincea parte din pamantul tarii. Faptul ca Biserica poseda o oarecare autonomie fata de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.
In ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei,Sofronie Miclescu, si din partea calugarilor greci, Cuza a stabilit si un venit de 10% asupra reprezentantilor bisericii si tot ce tine de aceasta. Protestele calugarilor greci erau de asteptat, stiindu-se faptul ca manastirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropolitii romani inca din secolul al XVI-lea.
Dupa reformele lui Cuza, slujbele in greaca au fostinterzise, cu exceptia a trei biserici in tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea si taierea padurilor manastiresti, in mod abuziv, de catre calugarii cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obligati prin decret sa restituie toate bunurile si obiectele de cult Bisericii Romane ce tinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buzau, ce stapanea o avere considerabila, ramase fara bunurile sale urmand a fi demis si inlocuit din functie. Un lucru asemanator a patit si mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru ca a avut curajul sa protesteze impotriva lui Cuza, urmand a fi demis si el din functie si trimis in surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.
La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, si va initia o noua constitutie si o noua lege electorala, in urma Conventiei de la Paris; schimbarile au fostsustinute de poporprintr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor manastiresti, impuse de Kogalniceanu. Lucrurile acestea largeau autoritatea lui Cuza si reducea din puterea corpului legislative, compus din Camera si Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru pregatirea legilor interne, legile fiind reprezentate de “decretele domnesti”. Puterea legislative era detinuta de cele doua camere: Adunarea Electiva si Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigura trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau alesi in majoritate de catre domnitor.
In materie legislativa, domnitorul putea sa aiba initiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. In aceste conditii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, intarind puterea domnitorului.
Legea electorala impartea alegatorii in doua categorii: alegatori directi si alegatori primari. Alegatorii directi erau toti cei care stiau carte, plateau o contributie de cel putin patru galbeni si implinisera varsta de 25 de ani. Alegatorii primari erau nestiutori de carte,darcareplateau o contributie stabilita pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contributie baneasca erau exclusi de la vot. Tot in timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal si unul civil, dupa modelul napoleonian francez.
Prin “legea instructiunii publice” de la 1864, se proclama obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de invatamant: primar, secundar si superior. Invatamantul primar era de patru ani, cel secundar de sapte ani, iar cel superior sau universitar de trei ani.
In planul justitiei, au luat fiinta urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile de plasa, tribunalele judetene, curtile de apel, curtile de jurati sau Curtea de Casatie, care era totodata si instanta de recurs. Elena Cuza, sotia domnitorului, va infiinta “Azilul de fete” ce-i va purta numele.
Crearea Universitatilor si a Armatei
Prima universitate din tara ia nastere in 1860, la Iasi si va purta numele domnitorului. A doua va fi cea din Bucuresti, din 1864. Tot la Bucuresti va fi infiintata si Scoala Nationala de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman. De asemenea, o scoala de medicina veterinara va fi inaugurata.Se va infiinta si Scoala Superioara de Stiinte si Scoala Superioara de Litere, punand bazele Universitatii de Stat din Bucuresti. Prin ajutorul acestor noi institutii de invatamant, se va trece de la ortografia chirilica la cea latina.
In timpul lui Cuza va lua fiinta, in mod oficial, Armata Nationala Romana. Aceasta avea ordinul si menirea sa apere integritatea statului de orice atac strain. Concentrarea unitatilor militare avea loc in tabara de la Floresti. Tot atunci s-a infiintat si Ministerul de Razboi  si Arsenalul Armatei si s-au pus bazele invatamantului militar.Cuza ainfiintatGarda Nationala, aflata sub comanda sa, masura in care corpul legislativ a vazut o scapare spre un despotism absolutist, fapt ce contravenea Conventiei de la Paris.
Un alt tip de reforma, a fost reprezentata de ordinul fiscalitatii, unde au fost instituite o serie de impozite personale cetatenesti, in special cele funciare. Astfel, statul adopta o reforma moderna in ceea ce priveste fiscalitatea. Tot atunci se organiza si serviciul vamal, la fel si cursul monetar, precum si infiintarea unei linii de telegraf ce asigura legatura directa cu Rusia.
Reforma agrara a fost practic propusa de conservatori, dar initiata de Cuza. Prin legea rurala din august 1864, peste 400.000 de familii de tarani au primit pamant, iar aproximativ 60.000 de alti tarani au primit teren pentru casa si gradina. Prin aceasta reforma agrara ce lua sfarsit in anul urmator, s-a desfiintat orice urma de feudalism, fapt ce a dat nastere unei perioade de inceput a dezvoltarii capitaliste romanesti. Constiinta taranimii evolua, urmand ca productia agricola a tarii sa creasca intr-un ritmsemnificativ.
Cum taranii nu aveau banii necesari pentru a cumpara terenurile de pamant, statul intervenea in aceasta problema si astfel taranimea se angaja sa plateasca datoria catre stat intr-o perioada de 30 de ani. Vechii proprietari urmau sa fie despagubiti intr-un termen de 10-15 ani. Taranii primeau pamant in functie de bunurile lor in natura, cum ar fi vite, cai etc.  Aceasta impartire a terenului in scop agricol se facea si dupa criterii geografice, de exemplu in Moldova dintre Carpati si Prut si Campia Romana, suprafetele erau mai mari, astfel ca taranii din acele zone puteau primi o suprafata de teren mult mai intinsa, fata de cei din zonele de munte. De exemplu, se putea oferi o suprafata de1600 mp in zona de campie si 1200 mp in zona de munte. Taranilor li s-a permis si dreptul la padure, pentru a aduna lemne de foc, necesare incalzirii pe timp de iarna in mod special.
Se desfiintau si taxele platite de tarani boierilor sub diverse forme precum dijme (claca sau zilele de meremet),urmand a fi introdus un tarif de impozitare la nivel national, catre stat. Taranii care aveau pamant mai mult puteau sa vanda o parte din el altor tarani care aveau o suprafata mai putin intinsa, in special celor ce primisera teren doar pentru casa si gradina. Lipsa unor masuratori profesionisti de terena dus la diferite dispute. Aceasta reforma agrara practic a impiedicat o posibila rascoala taraneasca si a asigurat domnitorului sprijinul loial al taranimii. Tot atunci a inceput si constructia de cai ferate, incepand cu ruta Bucuresti-Giurgiu. Prin aceasta serie de reforme nationale, s-au pus bazele infiintarii statului national roman modern.
In 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administratiei, iar judetele si comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plasa, iar mai multe plasi un judet. In fruntea administratiei judetene era numit un prefect, in timp ce in fruntea unei plase un subprefect. Primarii conduceau comunele.
In 1866, Cuza va fi silit sa abdice de la tron, in urma coalizarii la putere a unor indivizi ce aveau alte interese de ordin international si aserveau statul centrelor de conducere externe.Dupa alcatuirea locotenentei domnesti, formata din Lascar Catargiu ce reprezenta Moldova si conservatorii, Nicolae Golescu al Tarii Romanesti si liberalilor precum si colonelul Nicolae Haralambie, ce reprezenta armata, principele german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen venea pe tronul Romaniei, urmand a fi uns rege al acesteia la 10 mai 1881.
Bibliografie:
1. Alexandru Vlahuta, Din trecutul nostru “Istoria Romanilor”, Editura Cartea Romaneasca 1924, p. 219-224
2.Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Romanesti, Editura Ministerului de Culte, Bucuresti. 1929, p.288-293
3. Nicolae Iorga,Istoria Romanilor pentru poporul romanesc, Editura Minerva, Bucuresti, 1993, p. 122-129
4. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura Episcopiei Dunarii de Jos, Galati, 1996, p. 376-384
Sursa: historia.ro. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

imperiul otoman austria cuza inima romaniei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1673 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018081 (s)