News Flash:

Schitul haiducilor de la Mainesti, locul in care s-ar fi ascuns Iancu Jianu

13 Martie 2015
943 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6478 RON (-0.0072)
USD: 4.0820 RON (-0.0247)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Schitul Haiducilor de la Mainesti, o biserica micuta asezata pe un deal din cartierul Mainesti al orasului Bals, parca ascunsa privirii de copacii din jur, pastreaza inca tainele haiducilor condusi de Iancu Jianu, de a carui trecere prin zona "vorbesc" numai legendele locale si un misterios tunel.

Potrivit sefului Directiei de Cultura si Patrimoniu Cultural National Olt, inginerul Gheorghe Iorga, vechea biserica a schitului Mainesti, ctitoria ispravnicului Barzeanu, care a fost construita in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, era de "lemn, mititica si cu peretii de nuiele" si avea hramul Sfintii Voievozi. Acea biserica veche de lemn s-a deteriorat in timp si in anul 1805, pe locul ei, s-a inceput zidirea actualei biserici, despre care se spune ca ar fi fost pusa ceva mai jos de locul unde fusese cea veche, potrivit agerpres.ro.

Biserica din zid a fost finalizata in 1810 si de atunci are si hramul Sf. Nicolae, dupa numele primului ctitor, insa a pastrat si vechiul hram, Sf. Voievozi. "La 11 iunie 1805, luni s-au facut santu, iar marti la trei ceasuri din zi, s-au inceput a zidi, si la leatul 1809, septembrie 29, s-au ispravit de tot lucrul zidirii", dupa cum arata pisania, precizeaza Gheorghe Iorga.

Biserica, numita si Schitul Haiducilor, este ridicata in perioada in care Iancu Jianu si haiducii sai atacau conacele boierilor din zona Romanati, inclusiv pe cele din zona Bals.

Vezi si Mai multi parlamentari propun infiintarea unui Muzeu al Ororilor Comunismului


Coordonatorul Muzeului Romanatiului Caracal, dr. Dana Nicula, afirma ca Iancu Jianu si haiducii pe care ii conducea atacau conacele boierilor din zona iar bunurile luate dupa aceste atacuri le imparteau taranilor. Pentru a nu fi prinsi, haiducii se refugiau deseori in paduri si dupa 1810, probabil, tinand cont de legendele si folclorul local, chiar in biserica schitului de la Mainesti, unde ar fi construit si un scurt tunel, de la biserica pana in coasta unui deal. Documente care sa ateste trecerea lui Iancu Jianu pe la Schitul Haiducilor nu exista.

"In partea stanga a bisericii, o usa micuta se deschidea spre un tunel de inaltime mica, prin care ar fi putut trece o persoana de 1,65 metri inaltime, nu foarte corpolenta. Tunelul avea o iesire intr-o movilita, in dealul ce urca de la biserica. Se crede ca acolo se ascundea Iancu Jianu in perioada haiduciei, acolo se retragea cu haiducii. In aceasta biserica ar fi avut loc si o intalnire intre Iancu Jianu si Tudor Vladimirescu. Nu exista documente despre aceasta intalnire, insa se pastreaza un tablou realizat de Dumitru Stoica, care ii prezinta pe Iancu Jianu si Tudor Valdimirescu la un conac, ce seamana izbitor cu chiliile maicilor din Mainesti", a declarat Dana Nicula.

Muzeograful a mentionat ca in perioada de haiducie, Iancu Jianu a fost prins de trei ori si o data a fost salvat datorita casatoriei cu Sultana Galasescu. "Sotia lui Iancu Jianu, Sultana Galasescu, provenea dintr-o familie de boieri de langa Bals si era prietena cu domnita Ralu. In 1817, Iancu Jianu, o legenda in Oltenia la acea vreme, a fost salvat de la moarte datorita casatoriei cu Sultana, deoarece potrivit obiceiului de atunci, daca un tanar boier era condamnat, putea fi salvat de casatoria cu o fata de acelasi rang", afirma muzeograful.

Vezi si Fascinanta poveste a bisericii Domnita Balasa din Bucuresti - FOTO

Biserica din Mainesti este numita si Schitul Haiducilor deoarece se crede ca aici s-au retras cei din ceata condusa de Iancu Jianu dupa ce au renuntat la haiducie.

Scriitorul Petre Pandrea, din Bals, scria intr-un articol din ziarul ''Oltul'', aparut pe 16 iunie 1968, dupa o vizita a sa la Schitul Haiducilor: "In preajma Balsului, in catunul Mainesti, se afla biserica schitului unde fosti haiduci de-ai lui Iancu Jianu s-au retras aici si s-au calugarit dupa ce capitanul lor s-a lasat de haiducie la 1818. (...) De cand haiducii lui Jianu au devenit monahi, de la anul 1818, schitul a primit porecla de Schitul Haiducilor, in folclorul local". Petre Pandrea mai consemna urmatoarele: "Din Schitul haiducilor de la Mainesti n-a mai ramas decat biserica ruinata, pe cale de prabusire, daca nu va fi reparata" si considera Schitul haiducilor de la Mainesti "monument istoric, invaluit de legende, pe valea Oltetului, demn de restaurare".

Vezi si Arabii construiesc un muzeu cu numele Luvru Abu Dhabi


Ctitorul schitului Mainesti a fost Ispravnicul Matei Barzeanu. Anul fondarii schitului nu este cunoscut. "Ctitorul fondator inchina acest schit ca metoc Episcopiei Ramnicului la 1743. Aceasta o stim din insemnarea facuta pe actele referitoare la schit, trecut in Condica Episcopiei Ramnicului, insa actul de inchinare lipseste, la fel si actul de fondatie", arata Gheorghe Iorga.

Acesta mentioneaza ca dupa desfiintarea schitului prin plecarea calugarilor greci, biserica a devenit biserica de mir si fiind izolata, fara populatie in jur, nu s-a mai ocupat nimeni de ea.

In 1930, preotul Ioan Ochisor ii face unele mici reparatii si ii pune acoperis de tabla. Biserica se redeschide in 1941, cand prin ordin al Arhiepiscopiei Craiovei este numit preotul Pavel Mateevici — refugiat din Basarabia — ca slujitor al ei, "cu obligatia de a se ingriji de reparatie". Acesta face unele reparatii, astupand crapaturile din ziduri, dar dupa un timp pleaca si biserica se ruineaza. Dupa mai multe interventii ale preotului Ioan Ochisor, in 1959 se fac demersuri pentru renovarea ei, insa si acest preot paraseste parohia dupa cinci ani. Printr-un ordin al Mitropoliei Olteniei din 1966 biserica este inchisa din nou cultului public.
In august 1972, parintele Smarand Ochisor anexeaza dosarului privind bunurile mobile si imobile ale bisericii din Mainesti un istoric in care scrie: "nu cunosc de nicaieri ce reparatii i s-ar fi facut acestei biserici, dar dupa parerea noastra, socotim ca nici una, deoarece dupa desfiintarea schitului, biserica servind ca biserica de mir, nu s-a mai interesat nimeni de reparatiunea ei...in jurul ei nu erau familii si era izolata de Bals la doi kilometri. De-abia azi, dupa aproape 200 de ani, se gasesc in jurul ei vreo 30 de familii... si care nici acum nu sunt dispuse la nici o jertfa pentru reparatiunea ei".

Potrivit reprezentantilor Episcopiei Slatinei si Romanatiului, "biserica este construita in forma de nava, din zid de caramida gros de 70 cm, este prevazuta cu pridvor, iar catapeteasma este din zid. Naosul este delimitat de pronaos printr-un zid de caramida care are pe mijloc o deschidere cat o usa si doua deschideri laterale mici. Deasupra naosului se afla o turla oarba in forma octogonala, in exterior avand opt ferestre inalte si inguste. Intrarea in pronaos se face printr-o usa masiva din stejar, simpla, asezata in partea de vest. Pridvorul este deschis, sustinut de patru coloane masive in fata si doua in spate, cuprinse in zidul pronaosului. Pardoseala este din dusumea de scandura, iar acoperisul din tabla zincata. Fatadele exterioare sunt varuite in alb si au un brau median simplu".
Biserica a fost pictata intre anii 1810-1812, in tehnicile fresco si tempera. "La portretele ctitorilor, precum si la celelalte tablouri votive din interior, se observa ca in costumele de epoca apar si elemente specifice portului popular romanesc. Paleta zugravilor s-a rezumat la cateva nuante de rosu, albastru, gri, putin verde si galben, predominand incadraturile si braiele cu linii negre si rosu inchis", se arata pe site-ul Episcopiei Slatinei si Romanatiului.

In toamna anului 1977, prin grija Patrimoniului National si a Episcopiei Argesului, incep lucrari de conservare si consolidare a bisericii.

In data de 11 noiembrie 1996, prin decizie a Episcopiei Ramnicului s-a reinfiintat Manastirea Mainesti, pe locul fostului schit de calugari numit "Schitul Haiducilor", in jurul bisericii vechi — singura cladire din complexul monastic care a supravietuit timpului. In anii 2004 — 2005, in incinta manastirii a fost construita o biserica noua. In prezent, Manastirea Mainesti este manastire de maici.

Interesant este faptul ca si in judetul invecinat, Valcea, exista un schit — Pahomie — despre care se spune ca ar fi fost intemeiat de haiduci. Acestia ''dupa ce oboseau in pribegie si razvratire, fie putrezeau in ocna, fie alegeau calea bisericii si se calugareau", schimbau armele cu crucea lui Hristos.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

Schitul_haiducilor_de_la_Mainesti1
schitul haiducilor mainesti cartierul mainesti bals legendele tunel
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1746 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013729 (s)