News Flash:

Scurt istoric al Spartei

15 Ianuarie 2014
5086 Vizualizari | 0 Comentarii
Sparta sau Lacedemonia a fost un oras-stat din Grecia antica, in peninsula Peloponez, situat pe raul Eurotas
Sursele care alimenteaza istoriografia spartana sunt presarate cu viziuni idealizate. Sparta a fost infiintata in sec. VIII i.Hr. de dorieni in regiunea Laconia. Era organizata ca stat militar, avand o armata de sol puternica. Societatea era alcatuita din: parieci (locuiau in jurul orasului Sparta si se ocupau cu agricultura, mestesugurile, negustoria), hiloti (faceau parte din populatiile cucerite de spartani), aristoi (cei care detineau puterea si participau la conducerea statului), spartani (cetatenii originari din Sparta).
Statul spartan era condus de 2 regi (considerati sefi militari supremi si preoti) de „Sfatul batranilor” (gerusia) si de „Adunarea poporului” (apella), formata din spartanii majori. Organul cel mai important al statului spartan era „Colegiul celor cinci efori”, avand drept de control asupra tuturor activitatilor.
Sparta era caracterizata de o cultura razboinica. Pamanturile din Sparta erau cultivate de sclavi, periecii, supravegheati intens, de vreme ce erau mai numerosi decat spartanii, cea ce a provocat diverse revolte. Spartanii erau caracterizati prin capa rosie si barba stufoasa.Nou-nascutii bolnavi sau cu diferite deficiente erau asasinati intr-un mod teribil, fiind acceptati numai copiii capabili de a face fata razboiului.

Vezi si Cum erau cu adevarat barbatii spartani 
O problema a Spartei era lipsa marinei motiv pentru care in batalia de la Termopile a fost nevoita sa recurga la inamicul sau, Atena. Prima deruta a spartanilor a fost inregistrata in aceasta batalie contra Imperiul Persan. Sparta nu a trimis decat cateva sute de razoinici sprijiniti de marina greaca.
O legenda spune ca 300 de spartani au reusit sa tina in frau mai mult de 1.000.000 de persani pentru 3 zile si 3 nopti. Aceasta isprava a dat curaj grecilor, care au reusit sa invinga imensa armata a persanilor.
Sparta a obtinut hegemonia Greciei in Razboiul peloponesiac (431 - 404 i.Hr.,) in detrimentul Atenei. Asa-zisa hegemonie si succesul Spartei a fost incheiat de Teba in batalia de la Leuctra (iulie 371 i.Hr.), cand mare parte din populatia masculina spartana a murit.
In al doilea razboi messenian, Sparta devine o putere locala, in Peloponez si in restul Greciei. De a lungul secolelor, Sparta isi formeaza o reputatie de mare putere militara terestra. In 480 i.Hr., un mic contingent format din aproximativ 300 de spartani, 700 de tespieni si 400 de tebani, condusi de regele spartan, Leonida, a infruntat o uriasa armata persana in batalia de la Termopile, provocandu-le mari pierderi ostii ahemenide, curajul lor fiind un exemplu pentru celelate cetati grecesti. Armamentul, strategiile si armurile de bronz de calitate superioara a hoplitilor grecesti si-au spus cuvantul in batalia de la Plateea, unde o armata greceasca spulbera armata si ideile persane de expansiune in Grecia si Europa.
In perioada clasica tarzie, Sparta, Atena, Teba si Persia vor fi puterile ce se vor lupta pentru suprematia asupra celorlalte. Ca rezultat a razboiului peloponesiac, Sparta a devenit o putere navala, supunand multe polisuri importante, ca intr-un final sa infranga Atena si flota sa experimentata. La sfarsitul secolului al V-lea i.Hr., odata cu supunerea Ligii de la Delos si a Atenei, Sparta a devenit cea mai mare putere a Greciei si Marii Egee.

Vezi si Sclavii din Sparta 
In timpul razboiului Corintic, Sparta a trebuit sa faca fata unei aliante dintre Teba, Atena, Corint si Argos. Alianta a fost sprijinita initial de Imperiul Persan, ce dorea sa isi recupereze teritoriile ioniene ocupate de spartani si sa stopeze expansionismul acesteia. Sparta a obtinut o serie de victorii terestre, dar mare parte a navelor sale de razboi au fost distruse in batalia de la Cnidus, unde a infruntat o flota ateniano-persana. Acest eveniment a clatinat pozitia acesteia de putere navala, dar nu a oprit aspiratiile spartane de a invada Persia, insa, Conon, un atenian, a facut ravagii de a lungul coastei Spartei si a provocat o revolta a hilotilor.
Dupa cativa ani de lupte inversunate, in 387 i.Hr., se semneaza Pacea lui Antalcidas, prin care toate orasele ioniene sunt reocupate de persi. Efectele razboiului au fost sa reafirme abilitatea Persiei de a influenta politica polisurilor din Grecia. Declinul Spartei a fost inevitabil dupa dezastruoasa infrangere in batalia de la Leuctra in fata Tebei. Aceasta a fost prima infrangere a unei mari armate spartane intr-o batalie terestra.
Aceasta va continua sa exite ca putere locala, deoarece nu s-a putut reface total dupa batalia de la Leuctra si revoltele helotilor. Aceasta a fost inclusa in sfera de influenta a Macedoniei in timpul lui Filip al II-lea. Dupa asasinarea regelui macedonean de catre capitanul propriei garzi de corp, Pausanis, Sparta (precum traciii, ilirii si celelalte polisuri grecesti) se va ridica impotriva Macedoniei, dar acesta nu va fi asediata si distrusa de Alexandru, cum a fost in cazul Tebei.

Vezi si Sparta imposibila  
In timpul campanilor lui Alexandru din Persia, regele spartan, Agis al III-lea va trimit o oaste in Creta in 333 i.Hr. pentru a o ocupa. Dupa aceaia, Agis in fruntea unei forte grecesti va ataca Macedonia, care a obtinut, initial, o serie de succese. Dar o armata macedoneana condusa de generalul Antipater va infrange oastea spartana, batalie in care vor muri 5.300 de spartani si aliati si 3.500 de macedoneni. Agis este ucis de un javelin, iar Sparta este obligata sa se alature Ligii de la Corint
Desi declinul cetatii continua, Sparta nu a renuntat la titlul de „aparator a elenismului”. Cand Filip a creat Liga de la Corint sub pretextul apararii Greciei in fata Persiei, spartanii au ales sa nu se alature, ei au considerat ca nu au nici un interes de a se uni cu ceilalti greci, daca uniunea nu era condusa de Sparta.
In timpul razboaielor punice, Sparta a fost un aliat a Republicii Romane. Independenta politica spartana este stopata, cand aceasta este obligata sa intre in Liga Aheana. In 146 i.Hr., Grecia a fost cucerita de generalul roman Lucius Mummius. Dupa cucerirea romana, orasul a devenit o atractie turistica pentru elita Romei ce doreau sa observe cultura spartana.
De a lungul Evului Mediu si Epocii Moderne, Sparta a fost sub ocupatia imperiilor bizantin, latin de Constantinopol si otoman. In acord cu sursele bizantine, parti ale regiunii Laconia au ramas pagane pana in secolul al X-lea i.Hr., iar dialectul doric a supravietuit in Tsakonia. In Evul Mediu, Mystras a fost centrul politic a Laconiei. Moderna municipalitate, Sparti, a fost refondata in 1834, din decretul regelui Otto al Greciei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sparta lacedemonia grecia antica
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1869 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013018 (s)