News Flash:

Secretele oamenilor cu capete alungite de pe teritoriul Romaniei

1 Aprilie 2016
683 Vizualizari | 0 Comentarii
craniu
Obiceiul deformarii craniului ca semn al distinctiei in comunitate a fost adus pe teritoriul Romaniei in perioada migratiilor, de catre triburile pornite din Asia. Dovada o reprezinta craniul de femeie descoperit in judetul Buzau, cu cinci decenii in urma, peste care era asezata o diadema specifica hunilor.

Diadema de la Gheraseni este una dintre cele mai importante piese descoperite pe teritoriul judetului Buzau, nu atat pentru materialul din care este realizata, bronz acoperit cu o foita subtire de aur decorata cu pietre semipretioase, cat pentru informatiile oferite istoricilor.

Doi localnici din Gheraseni au descoperit mormantul de inhumatie, in timp ce pregateau terenul pentru infiintarea unor culturi agricole. Se intampla in luna aprilie a anului 1965, pe malul drept al raului Calmatui, in punctul Grindul Cremenea, la aproximativ trei kilometri nord-nord-vest de satul Gheraseni. ”Arheologii chemati la fata locului au constatat importanta descoperirii si au recuperat in totalitate piesele depuse in mormant alaturi de defunct, printre acestea numarandu-se o oglinda din bronz, un fragment dintr-o greutate din lut si cateva fragmente provenite de la un vas din lut. De asemenea, pe baza inventarului arheologic au putut stabili si perioada in care avusese loc aceasta inmormantare, momentul fiind plasat in prima parte a secolului al V-lea”, relateaza muzeograful Gabriel Staicut, de la Muzeul Judetean Buzau.

Vezi si Asta e Romania adevarata, un clip care iti taie respiratia - VIDEO

Diadema de la Gheraseni este singura piesa de acest fel descoperita intreaga. Cercetarea arheologica a identificat podoabele de acest tip ca fiind in stransa legatura cu mediul nomad hunic, alte circa 25 de diademe asemanatoare cu cea de la Gheraseni fiind gasite in complexe funerare raspandite pe un areal geografic intins intre Kazakhstan-ul de astazi si Europa Centrala.

”Realizata dintr-un miez de bronz acoperit cu o foita subtire de aur decorata cu pietre semipretioase (almandine) de diverse forme prin tehnica à cabochon, diadema este una tipica pentru asa-numitul stil policrom. Desi de dimensiuni relativ reduse (19,5 x 4,5 cm), ceea ce atrage atentia privitorului este modul in care a fost ornamentata suprafata vizibila a piesei. Decorata cu 143 de almandine cu forme diferite (dreptunghiulare, triunghiulare, alungite), dispuse in patru siruri paralele si fixate in casete proprii, avea partea centrala marcata prin prezenta unei almandine convexe de dimensiuni mai mari, de forma rotunda si dedesubtul ei un grupaj de patru pietre triunghiulare dispuse in jurul uneia rombice, potrivit adevarul.ro.

Marginile diademei erau marcate prin doua, respectiv trei siruri perlate, lucrate prin presare de pe revers. In cele patru colturi si la mijlocul laturii de sus se aflau cinci orificii care, probabil, au folosit la prinderea piesei pe un capison”, se arata in prezentarea obiectului expus la Muzeul Judetean Buzau.

Vezi si Localitatile "fantoma" din Romania: 1% din localitatile din tara nu EXISTA

Analiza antropologica efectuata ulterior asupra oaselor din mormantul de la Gheraseni a oferit informatii pretioase despre originea scheletului.”Diadema era pe craniu, aflat acum la Institutul de antroplogie din Bucuresti. Craniul deformat, alungit, poarta inca urmele de vergire de la diadema. Este unul dintre cele mai alungite cranii descoperite, semn ca printesa de aici era foarte insemnata si avea o pozitie deosebita in comunitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu.
Femeia cu capul alungit, o ciudatenie pentru localnici

Marius Constantinescu spune ca scheletul a apartinut unei femei care provenea din randul hunilor. A murit inainte sa implineasca varsta de 25 de ani si, cel mai probabil, se nascuse pe aceste meleaguri. Hunii ajunsesera in zona Buzaului cu mai multe generatii inainte. ”In 375 – 376 d.Hr. hunii trec marea de Azov, printr-o intamplare fericita pentru ei. Ajung dincoace de Nistru iar primii intalniti au fost ostrogotii lui Ermanaric, pe care i-au cucerit. I-au cucerit si pe sarmati, i-au invins si i-au luat in armatele lor apoi i-au intalnit pe gotii lui Athanaric. Acesta a incercat sa se apere, ridicand un val de pamant in zona Galati – Braila dar dupa ce s-a trezit ca hunii il ataca din spate Athanaric s-a retras in muntii localizati de majoritatea cercetatorilor in zona Buzaului”, spune istoricul buzoian.

Deformarea craniana se facea pentru frumusete si statut socialPotrivit istoricului, valul de nomazi era format din aproximativ 5.000 de razboinici care mai aveau cu ei inca cel putin 20.000 de copii, femei si batrani. Zeci de ani putea dura sederea grupului intr-un loc, perioada in care membrii tribului aveau legaturi cu localnicii. Populatiilor hunice incompatibile cu traiul sedentar le era caracteristica economia de consum, productia de bunuri fiind asigurata exclusiv de localnicii sedentari.

”In acea perioada, la Gheraseni, hunii stateau separat de localnici, care erau dacii romanizati. Mormantul in care s-a gasit diadema este la 100 de metri de vatra veche, la nord, iar cimitirul lor era la vreo 200 de metri mai la vest de asezare. Erau mai multe generatii de huni care ajunsesera in convietuire cu localnicii. Clar, aceasta tanara ale carei ramasite au fost gasite la Gheraseni era o printesa din randul hunilor, o femeie importanta, si reprezenta populatia dominanta din punct de vedere militar. Nu stim cate persoane aveau astfel de capete, insa banuim ca erau percepute ca o ciudatenie de bastinasi”, spune Marius Constantinescu.

Descoperirile arheologice si relatarile izvoarelor vremii sustin faptul ca, in randul populatiei hunice, deformarea artificiala a craniului la femei era considerat un semn de frumusete si distinctie, fiind practicat mai ales in cadrul familiilor de rang inalt.

Practic, capul copilului era strans legat cu o fasa, care era latita treptat, apoi capul era captusit pentru a-l proteja de impactul eventualelor accidente. ”La forma alungita a craniului se ajungea dupa un proces care incepea din copilarie si care consta din aplicarea constanta a unor bandaje strans legate, obiceiul acesta fiind cunoscut mai intai la populatiile sarmatice si preluat ulterior de catre huni”, sustine muzeograful buzoian Gabriel Staicut.
Deformarea capului, o practica raspandita pe tot globul

Cea mai veche referinta scrisa despre deformarea craniana artificiala vine de la poetul grec Hesiod, care a trait intre 750 si 650 i.Hr. In cartea sa de mitologie „The Catalogues of Women“, Hesiod face referire la un trib din Africa sau din India numit „Makrokephaloi“, care s-ar traduce „capetele mari“. Peste tot in America, in diferite triburi, parintii legau si modelau capul copiilor, din aceleasi motive: pentru a integra copilul in structura societatii lor. Pentru mayasi, procedura avea si o semnificatie religioasa: „Zeii le-au transmis stramosilor nostri ca o astfel de forma a capului este nobila“, explica Gonzalo Fernandez de Oviedo, un cronicar spaniol.

In cultura mayasa predominau doua stiluri diferite de deformare craniana artificiala. Celor care erau predestinati sau sperau sa detina o functie inalta li se faceau „deformari oblice“, adica un craniu extrem de ascutit. Cu toate acestea, majoritatea populatiei avea o „deformare verticala”, cu o forma rotunjita a craniului, dar aplatizat pe lateral.

Traditia supravietuieste in Polinezia, asa cum o face si tribul Mangbetu din Congo. In Vanuatu, forma alungita a craniului este asociata cu eroii renumiti si cu religia. O persoana din Malekula, o insula din lantul Vanuatu, i-a spus antropologului veteran Kirk Huffman ca deformarea „isi are originile in credintele spirituale de baza ale poporului nostru. Vedem ca cei cu capete alungite sunt mai frumosi. De asemenea, acesta este si un semn de intelepciune“. Locuitorii din Vanuatu asociau capetele alungite cu o inteligenta mai mare, cu un statut social superior si cu o mai mare apropiere de lumea spiritelor.

In Borneo, o frunte plata era un indiciu al frumusetii. Cercetarile expertilor arata ca modificarea craniana nu avea niciun impact asupra functiei cognitive. Un document din 2007 publicat in revista „Neurosurgery“ precizeaza ca „nu par sa existe efecte negative asupra indivizilor care au practicat chiar forme foarte severe de deformare craniana intentionata“.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

teritoriul romaniei asia hunilor diadema gheraseni satul gheraseni
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2062 (s) | 23 queries | Mysql time :0.049797 (s)