News Flash:

Secretele Pesterii Muierilor

29 Martie 2015
718 Vizualizari | 0 Comentarii
Pestera Muierilor se afla in comuna Baia de Fier, din judetul Gorj, si are o lungime de aproximativ 3.600 de metri. A fost sapata in calcarele mezozoice de pe marginea sudica a Masivului Parang, de catre raul Galbenul.

Pestera Muierilor s-a format in urma cu patru milioane de ani, ca urmare a cursului raului Galbenu, fiind situata la o altitudine de 700 metri. Atractiile principale ale pesterii sunt: Domul Mic, care seamana cu o cupola gotica, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare si imaginea Stancii Insangerate. In Galeria Ursilor a fost gasit un adevarat cimitir de resturi scheletice de ursi, lei, hiene, vulpi, lupi, capre salbatice si mistreti. In Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte apartinand culturilor cu mult inaintea erei noastre. Are patru niveluri si trei intrari, ultima nefiind inclusa in circuitul turistic. Pestera Muierilor are cea mai lunga galerie vizitabila din Romania, de aproape un kilometru, in Europa fiind pe locul patru. Numele pesterii provine de la faptul ca in timpul razboaielor, cand barbatii erau plecati la lupta, femeile si copiii se adaposteau in galerii.

Vezi si Pestera din Lascaux, comoara din paleolitic


In pestera vietuieste o colonie de lilieci, dar mamiferele inaripate sunt aparitii rare deoarece stau departe de agitatia galeriei principale. Pestera Muierilor a fost prima electificata din Romania, in anul 1963, si a devenit, imediat, cel mai vizitat obiectiv speologic din tara. In pestera au fost descoperite mai multe schelete ale ursilor de caverna, ursus spelaeus, care a disparut in urma cu 27.000 de ani, in timpul ultimei glaciatiuni. De asemenea, in pestera au fost descoperite si cateva oase umane.

In anul 1952, aici s-a descoperit un craniu de femeie datat cu 30.000 de ani in urma, al treilea ca vechime din Europa. Craniul se afla la Muzeul Olteniei din Craiova. Se presupune ca aceasta a murit la varsta de 40 de ani, fiind ucisa de ursul de pestera.

Zana de la Pestera Muierii

O alta origine a denumirii pesterii vine de la o legenda locala, potrivit careia intr-una din galerii traia o zana care-i ajuta pe localnici, in special pe femei: le aducea barbatii plecati de acasa, femeile sterpe ramaneau gravide, iar fetele batrane reuseau sa se casatoreau. Intr-o zi, zana s-a indragostit de un tanar foarte frumos care a venit sa-i ceara ajutorul. S-au iubit, dar tanarul a parasit-o in cele din urma. Zana a suferit mult si, pana la urma, s-a stins. Legenda spune ca a fost mistuita de o flacara venita din pamant, scrie adevarul.ro.

Vezi si Descoperire misterioasa intr-o pestera din Romania

Falusul din Pestera Muierii

In urma cu peste 20 de ani, o echipa de arheologi au descoperit intr-o zona aflata la aproximativ 20 de metri sub galeria vizitabila o incapere subterana in care s-a gasit o formatiune calcaroasa asemanatoare unui falus de aproape 1, 5 metri. Cercetarea arheologica a pornit de la descoperirea unui text scris pe o bucata de argila si datat in anul 176. d. H., care era parte dintr-o ofranda pe care sotia unui demnitar roman o aducea unui zeu al fertilitatii.

Din cauza deteriorarii, din numele zeului au ramas doar primele doua litere: «Zi». S-a banuit ca este vorba de un zeu local, pentru ca in pantenonul dac si cel roman nu se cunoaste un zeu al carui nume sa inceapa cu cele doua litere.

Ritualul din altarul zeului fertilitatii

Formatiunea calcaroasa care seamana cu un falus a fost format din depunerile din pestera. Este vorba de o stalagmita care s-a dezvoltat pe orizontala, lucru mai putin intalnit. Circumferinta stalagmitei este de aproximativ 40 de centimetri, iar inaintea lui s-au gasit urmele unui altar. In cei doi pereti de langa formatiunea calcaroasa au fost cioplite de catre oameni cate sapte scobituri in care se adaposteau femeile venite sa se roage la zeul respectiv, in zona altarului fiind gasite podoabe si cercei. Arheologii au ajuns la concluzia ca ritualul consta in aducerea femeilor nemaritate sau sterpe de catre tatii sau sotii lor pana la pestera, de unde erau preluate de preotii zeului. Acestea erau imbracate in haine de sarbatoare si treceau printr-un ritual de purificare, dupa care erau conduse in fata altarului, unde isi depuneau ofranda si se rugau. Marele sacerdot inalta, la final, o rugaciune, prin care zeul era implorat sa-i acorde ajutorul femeii, careia ii dadea sa bea o licoare speciala care continea analgezice si halucinogene.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

pestera muierilor gorj calcarele mezozoice masivului parang europa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2197 (s) | 34 queries | Mysql time :0.063038 (s)