News Flash:

Secretul celor mai longevivi romani

23 Mai 2013
5277 Vizualizari | 2 Comentarii
Orice popor are motivele sale de mandrie in ceea ce priveste spiritualitatea, mostenirea si obiceiurile.  Noi, romanii, ne mandrim cu batranii nostri, acei batrani verzi amintiti in legende si de existenta carora nimeni nu a stiut de-a lungul anilor. 
In 1759, in satul Poiana din judetul Hunedoara, are loc o mare ancheta pentru dovedirea notabilitatii familiei Popa, contestata la vremea aceea de un nobil maghiar, Nicolae Csiszar. Cu aceasta ocazie sunt ascultati 54 de martori dintre care, ultimul, Toader Giurgiu, din satul Voia, avea 150 de ani.
Acesta spune: ”Cum sa nu fi cunoscut pe raposatul popa Stefan, care mie mi-ar fi putut fi copil, fiindca eu sunt un om asa de batran, ca pe vremea cand, sub imperiul turcesc, s-a introdus in Transilvania darea pe porti, eu eram atunci deja gospodar cu casa cu fum si am dat eu insumi darea dupa poarta; cu atat mai sigur a dat popa Stefan. Pe fiul sau, Avram, l-am cunoscut foarte bine si pe tata lui popa Stefan, pe popa Luca, l-am cunoscut foarte bine, fiindca am trait impreuna in mare prietenie. Din multi copii ai lui popa Luca, unul, Ioan, s-a asezat ca preot la Bobalna si fiul acestuia, Atanasie, noua romanilor din Transilvania ni s-a pus episcop.”
Deci la varsta de 150 de ani, mos Toader din Voia, da informatii ca un om cu judecata matura, potrivit efemeride.ro
In zona Nasaudului, traia un taran in varsta de 120 de ani, Tanase Todoran a lui Danila, din satul Bicigiu. Acesta avea 120 de ani cand, la 10 mai 1763, pe platoul Mocirla de langa satul Salva, in prezenta generalului Buccow, a episcopului de Blaj, Petru Pavel, si a 2 batalioane de infanterie si 8 companii de cavalerie, chemate sa depuna juramantul ostasesc, a luat cuvantul si a spus: “ De 2 ani suntem catane, adeca graniceri si carte n-am capatat de la inaltata imparateasa, ca suntem oameni liberi. Ne-am scris iobagi, dam dare, facem slujbe catanesti, copiii nostri vor merge pana la marginea pamantului sa-si verse sangele, dar pentru ce? Ca sa fim robi, sa nu avem nici un drept, copiii nostri sa fie tot prosti, or vor invata ceva or ba? Asa nu vom purta armele, ca si sfanta lege sa ne ciufuluiasca tisturile. Jos cu armele! Alungati afara paganii din hotarele noastre! Auziti crestini romani – numai atunci vom sluji, cand vom vedea carte de la inaltata imparateasa, unde-s intarite drepturile noastre; pana atunci nu, o data cu capul. Ce da gubernia si cancelaria din Beciu, e nimica: is minciuni goale de azi pe maine. “ Pentru curajul sau mos Toader a fost tras pe roata. Cu toate astea, cuvintele lui au fost ascultate de batalioanele romanesti care s-au rasculat impotriva curtii de la Viena. Rascoala a fost inecata in sange, dar Maria Tereza a fost in cele din urma obligata sa le recunoasca drepturile. Pentru ca nu mai avea ostasi la marginea de rasarit a imperiului.
In 1839, ziarul de limba maghiara din Cluj, reproducea un articol despre un batran din Pestis, Ion Groza, in varsta de 120 de ani, care “ ar fi putut traI inca mult timp daca, impiedicandu-se intr-o buturuga, nu s-ar fi ranit mortal la cap cu coasa ce o avea in mana. “ Batranul Groza lasa in urma lui un fiu de 100 de ani si un nepot de numai… 80 de ani” care de 50 de ani este jude domnesc…”
Un istoric maghiar scria, intr-o monografie a judetului Arad, urmatoarele cuvinte despre 2 tarani romani: “ In 1789, in cursul unei vanatoare in satul Cuied, un domn a intrat in casa unui taran roman. Batranul gospodar insusi povesteste ca nemtii I-au alungat pe turcii din Boros Ineu; asadar s-ar fi putut sa aiba 130 de ani. In cursul indelungatei sale vietI, n-a iesit niciodata din hotarul satului si in viata lui pentru intaia data vede un domn…” …” La 1 ianuarie 1894 moare un pastor din Madrigesti, in varsta de 107 ani, dupa altii de 120 de ani, care in viata lui o singura data a iesit din satul sau, cand a fost in Gurahont, sa vada trenul, ce fusese pus in circulatie in 1890.”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

popor spiritualitatea mostenirea obiceiurile poiana hunedoara popa voia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (2)

Horia  | #1551
Pai si care-i secretul lor?
Iulian  | #1707
Chiar aşa, care-i secretul lor?
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1550 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013219 (s)