News Flash:

Securitatea, arma de lux a Romaniei?

5 Decembrie 2013
1469 Vizualizari | 0 Comentarii
In anul 1997, Gheorghe Goran era maior la Directia de Cercetari Penale, iar in anul 1985 a devenit sef al Securitatii din Maramures, ajungand ulterior seful Securitatii Municipiului Bucuresti, potrivit crji.org.
In anul 1985, Goran semna o nota informativa in care afirma ca ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri in problema „Eterul“, constatand ca prevederile acestuia au fost insusite in conditii bune. „Cu ocazia recentei convocari de invatamant profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri in problema «Eterul» si in cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost insusite in bune conditiuni“, noteaza criji.org. 
La 14 ani dupa caderea regimului comunist, in 2003, fostul sef al Securitatii din Bucuresti, colonelul Gheorghe Goran declara ca  „securitatea a fost arma de lux a Romaniei“. In ciuda faptului ca el sustine ca nu a dat o palma nimanui, documentele CNSAS dovedesc implicare sa grava in opresiunile exercitate de Securitate. 
„Am fost un dobitoc!“ 
Tudor Postelnicu a fost un alt personaj controversat din istoria Securitatii. Acesta a devenit membru Partidului Comunist Roman in anul 1953, iar sapte ani mai tarziu se nota despre el ca emana uneori un aer de superiorirare si de ingamfare: „In activitatea sa manifesta uneori tendinte de ingamfare, se supraapreciaza, din care cauza lucreaza uneori rigid cu oamenii“ , potrivit Institului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. In anul 1978 a fost numit sef al Departamentului Securitatii Statului, iar in 1987 a devenit Ministru de Interne, perioada in care a fost seful Securitatii. Acesta a fost judecat in „Procesul celor patru“, fiind condamnat la inchisoare pe viata, confiscarea averii si privarea de unele drepturi civile. 
Dosarul „Barbosul“ 
In cazul lui Tudor Postelnicu, fost sef al Securitatii Municipiului Bucuresti intre anii 1978-1987,  instanta a stabilit in 2010 ca a incalcat grav drepturile omului prin activitatea sa de sef al Securitatii ceuasiste. 
Mai mult, Postelnicu a jucat un rol important, potrivit documentelor CNSAS, citate de Evenimentul Zilei, in dosarele scriitorilor Paul Goma si Ion Caraion. 
Pentru a-l „neutraliza“ pe Paul Goma, plecat din tara din 1977, Postelnicu a pregatit un plan amplu prin care urma sa-l compromita in mai multe medii din tara si din strainatate. 
Goma se afla sub atenta urmarire a Securitatii inca din 1956, cand a fost condamnat la doi ani de puscarie pentru „uneltire contra ordinii sociale“, in contextul miscarilor de solidaritate cu revolta de la Budapesta.
In 1961 i s-a deschis dosar de urmarire informativa sub numele de  „Barbosu“. La un an dupa ce Goma a plecat din tara, la Paris, Postelnicu, proaspat numit la sefia Securitatii, a ordonat sai „demascarea, compromiterea si anihilarea“ scriitorului. 
Securistii voiau sa demonstreze ca Paul Goma ar fi fost un agent al „puterilor straine si al cercurilor iredentiste maghiare“ 
 „Va fi continuata lansarea, in randul legionarilor din Franta, RF Germania, Spania si SUA, a versiunii ca «Barbosul», prin intermediul socrului sau evreu, intretine legaturi cu elemente de varf evreiesti cunoscute ca fac parte din Serviciul de informatii israelian (Mossad - n.r.), fapt ce justifica sprijinul primit din partea unor organizatii evreiesti si a unor elemente de la postul de radio «Europa Libera»”, scrie in planul de masuri dispuse de Tudor Postelnicu impotriva disidentului Paul Goma.
In urma cu aproape douazeci de ani, Manea Manescu, Tudor Postelnicu, Emil Robu si Ion Dinca au fost condamnati la detentie pe viata si confiscarea averii, fiecare dintre acestia fiind acuzati de genocid. In rechizitoriu se mentiona ca „au participat la comiterea genocidului prin aprobarea masurilor luate de dictator, desi, in virtutea prerogativelor decurgand din functiile pe care le-au indeplinit, aveau posibilitatea sa le impiedice“, potrivit jurnalul.ro. 
In ceea ce-l priveste pe Postelnicu, acesta a facut recurs, iar dupa acest lucru i s-a schimbat incadrarea de la genocid la omor deosebit de grav, ramanand sa execute 14 ani de inchisoare. A executat jumatatea din pedeapsa, iar in timpul uneia dintre sedintele publice ale procesului de la tribunal, si-a justificat actiunile cu o fraza devenita celebra: „Am fost un dobitoc!“ . 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

gheorghe goran maior securitatii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1365 (s) | 23 queries | Mysql time :0.016038 (s)