News Flash:

Sexualitate si putere in Egiptul Antic

24 Martie 2013
3476 Vizualizari | 0 Comentarii
egipt
In orice epoca notiunile de corp si sexualitate sunt legate de anumite norme culturale construite prin religie, traditie, politica, relatii sociale. Si in Egiptul Antic sexualitatea este un produs mai mult cultural decat biologic, indeplinind diverse functii in viata cotidiana. Un rol foarte important il are in intelegerea ideologiei faraonice si a unor notiuni politice si culturale aflate la baza societatii egiptene.

Pana in anii ’70 tendinta cercetatorilor era de a separa sexualitatea de celelalte aspecte ale societatilor antice, lucru vizibil in categorizari de tipul ‘arta erotica’. In Egipt de pilda nu avem un anume tip de arta care s-ar defini drept erotica, fiind foarte dificil de delimitat erotismul de alte laturi ale mentalitatii egiptene. Pentru o intelegere integrala a functionarii societatii toate sferele trebuie corelate, mai ales ca sexul nu era considerat tabu, ci incorporat in constiinta sociala, politica si religioasa egipteana.

Una dintre cele mai adecvate metode de a interpreta arhelogic erotismul este prin conectarea acestuia la simbolurile si schemele mitologice, pentru ca elementele structurale ale mitologiei sunt strans legate de ideile si credintele regasite in viziunea artistica dintr-un anume context social. Pragmatic vorbind, imaginile erotice pot servi drept o forma de mediere intre umanitate si natura, o forma explicativa a actelor umane prin fondul magico-religios. Iconografia erotica egipteana are baze mitologice si cosmogonice, referindu-se de obicei la crearea unui zeu sau la zeita fertilitatii, Hathor.

Din cauza simbolismului puternic folosit pentru a exprima idei cu tenta erotica, trebuie sa incercam sa vedem cam cum ar fi perceput mintea egipteanilor aceste simboluri si cum operau in societate, desi adesea obtinem doar perceptia noastra asupra perceptiei lor. Conceptiile despre sexualitate si numai stau mereu sub semnul intrebarii, atat in texte cat si in arta. Ce am putea spune este ca erotismul are varietate, servind multor scopuri sociale si rituale care fac parte din viata cotidiana unde nu avem delimitari clare privind aceste roluri. In majorittaea societatilor atitudinile referitoare la sex sunt guvernate de niste principii si norme, de un cod social si religios.

Exista numeroase prescriptii, tabuuri, reguli, conform carora actul erotic trebuie sa se desfasoare la anumite momente, in anumite locuri, in timpul sau dupa unele rituri de trecere stabilite de doctrina. Reprezentarile iconografice ofera indicii despre functiile pe care trebuia sa le aiba sexul. Cat de mult se aplicau prescriptiile este desigur incert, dar lucrurile sunt ceva mai clare daca ne referim la un domeniu in care sexualitatea avea o componenta ritualica mai pregnanta decat in viata de zi cu zi.

Hieros Gamos – uniunea sacra

Rolul regelui era unul de generare, atat in domeniul familiei cat si al statului. Insemnele regale, festivalurile, titulaturile, toate pledeaza pentru aceasta ipostaza generatoare. Femeile, ca zeite in cadrul ideologiei regale, simbolizau nasterea si protectia. In templele din piramidele lui Unis, Teti sau Pepi II apar scene in care o zeita il hraneste pe faraon, mama/sotia sa in chip de divinitate.

Ca si in relatiile familiale cosmologice, in familia faraonica exista o serie de roluri bine definite ale barbatului si femeii. Prototipul feminin servea pentru regenerarea familiei, depinzand de relatia cu barbatul, era garantul perindarii generatiilor – expresie a androgamiei primordiale. Femeia asigura perpetuarea vietii, asigurand ciclicitatea fortei vitale si regenerarea regalitatii. Cel mai important rol al ei era de mama, de liant al dinastiei, trebuind sa mentina fertilitatea faraonului si sa devina apoi o ‘casa’ a copilului, asa cum Hathor apare in ipostaza de ‘casa a lui Horus’.

Distinctia dintre roluri poate fi interpretata si ca un element al dualismului egiptean la nivelul sferelor terestra si divina: faraonul se afla fata de femeile din anturajul regal in aceeasi pozitie in care se alfa zeul fata de preotese: el este cel care fecundeaza, ea este cea fecundata. Regalitatea feminina a fost definita in literatura de specialitate ca avand patru domenii: relatia cu prototipul feminin, aplicarea rituala a prototipului, actualizarea rolului generator al regelui, participarea la reprezentarea regalitatii in calitate de contrapunct al regelui. In toate aceste aspecte femeia si barbatul functioneaza ca o dualitate fundamentala prin care se construieste regalitatea.

Simbolismul sexual in festivalul Heb-sed

Reprezentarile din acest festival, din timpul regatului vechi, releva un simbolism erotic legat de rolul reginei in ritualuri menite sa-l intinereasca pe faraon. Iconografia templului lui Min de la Koptos (dinastia a VI-lea) indica dimensiunile sexuale ale festivalului: lectica drept imagine a uterului si sceptrul ca imagine falica erau utilizate pentru a exprima procesul de regenerare prin interactiunea contrariilor. Lectica (rypt) subliniaza ideea de regenerare prin calitatea sa de spatiu inchis, uterin, un mediu al procreatiei acre aduce aminte de ochiul solar si de zeita Hathor. Acoperamintele femeilor se incadreaza in acealasi simbolism al spatiului inchis. Acoperirea personajului regal se intrevede si in perioada protodinastica pe statuete. In timpul heb-sed, rolul femeii se pare ca s-ar reduce la reintinerirea faraonului, dar si al statului. Pozitionarea in lectica era menita probabil sa il stimuleze sexual pe faraon, pentru a produce aceasta regenerare.

Aspectul apare si pe stela templului lui Min din Koptos care comemoreaza festivalul tinut de Pepi I. Aici regele prezinta o ofranda zeului infatisat cu falusul erect si mumificat, care se afla intr-o gradina cu laptuci, plante considerate afrodisiace. Secretia laptoasa comporta simbolismul spermei. In locurile sale de cult, Min mai era venerat si in ipostaza de taur alb, iarasi o figura asociata cu potenta sexuala. Probabil ca preotesele savarseau ritualuri menite sa-l stimuleze pentru a fecunda din nou pamantul.

Cu ocazia festivalului Heb-sed, ritualurile de la templul lui Min aveau drept scop prelungirea domniei faraonului prin revitalizarea energiei sale sexuale, pentru ca celebrarea sexualitatii constituia o expresie a capacitatilor sale de guvernare. Si regina avea contributia ei: pe stela sotia lui Pepi tine in spatele sau ankh-ul, simbolul vietii. Cu toate acestea, semnificatia ei este puternic diminuata daca ne referim la textele Piramidelor, unde faraonul apare divortat de umanitate si intrat in taramul divin, unde regina nu il acompaniaza. Si zeitatile feminine sunt subminate de zeii care le uzurpa capacitatile creatoare.

Atum, cheia renasterii faraonului

Desi femeia ca sotie si mama in forma umana sau divinizata detinea un rol important in religia egipteana, este probabil ca acesta sa fi scazut considerabil ca urmare a birocratizarii si a separarii tot mai accentuate a faraonului de lumea obisnuita. Textele Piramidelor (dinastiile a V-lea si a VI-a) detaliaza fundamentele ideologice ale puterii faraonice prin identificarea cu zeii. Rolul femeii de datatoare de viata este treptat acaparat de faraon. Ea tot mai are atributele de protectie, de aparare, de revitalizare a regelui, dar cele mai importante, cele legate de procreatie, trec acum in mainile faraonului in forma zeului Atum.

Atum da nastere atat barbatului, cat si femeii, este creatorul absolut, care printr-un act de onanism ii produce pe Shu si Tefnut. Numele de Atum inseamna de altfel ‘complet’, vizand sa accentueze ca puterea faraonica este nelimitata si autosuficienta. Desi nu avem vreo referinta directa la organele sexuale ale zeului, ideea de complet poate sugera si faptul ca faraonul nu mai era supus temerii de a-si pierde falusul, asa cum se intampla cu Osiris cu care se identifica in continuare numai ca acest aspect al mitului osirian nu mai apare in Textele Piramidelor.

In schimb in Textele Sarcofagelor, din vremea regatului mijlociu, apare ideea ca mana zeului este o entitate feminina, deci elementul feminin nu dispare complet din procesul de creatie. Mai tarziu, ‘mana zeului’ va lua forma zeitei Nebethetepet, identificata ulterior cu Hathor. S-a remarcat de altfel ca exista o conexiune intre imagistica sexuala a lui Hathor si functia de procreatie a masculului, pentru ca fecunditatea feminina exprimata prin imagini ale zonei genitale cuprinde si ideea de stimulare a potentei masculine. Titlurile de ‘sotie a zelui’ si de ‘mana a zeului’ au asadar si un sens erotic. Forta masculina ramane insa un element puternic in religia egipteana, cuprinzand notiunile de fertilizare si intimidare, pe langa centralitatea sa in cautarea renasterii si imortalitatii.

Erotismul in viata de apoi

Elitele impartaseau opinia faraonului cum ca potenta sexuala era cheia renasterii dupa moarte. In vreme ce regele avea acces la stimularile mai multor regine-zeite, precum si acces la zeii masculini cu care se identifica, restul se baza pe sotii pentru a fi energizati sexul in viata de apoi. Acesta este sensul decoratiilor din morminte cu scene erotice, cum ar fi cazul vizirului Mereruka din dinastia a VI-a. Este infatisat pe un pat, impreuna cu sotia sa care si-a lasat un san dezgolit si ii canta la un instrument. Apare aici si motivul muzicii ca mijloc de amplificare a senzualitatii, recunoscut in mai multe culturi. Scene cu muzica intalnim si in mormantul nomarhului Pepi, mult mai numeroase sunt in Regatul Nou. Prin pozitiile senzuale si instrumetele muzicale se incearca revitalizarea dupa moarte prin trezirea instinctului sexual. Acelasi efect se urmarea si prin consumul unor mese copioase care trebuiau sa-l satisfaca pe mort. Dovezile de afectiune cum ar fi strangerile de mana sau imbratisarile sunt si ele intalnite, dupa modelul statuilor faraonului Menkaura si al sotiilor sale. Senzualitatea tinde sa fie eliminata in favoarea individualismului in timpul dinastiei a IV-a.

In concluzie, erotismul si sexualitatea reprezinta un element esential in cadrul societatii egiptene, indeosebi in ideologia faraonica. Energia erotica este o forma de putere, iar prin extrapolare face aluzie la puterea politica. Pe plan spiritual, este o modalitate de a transcende moartea prin perpetuarea instinctelor vitale. 

sursa:historia.ro 

faraoni egipt sexualitate erotism
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1821 (s) | 35 queries | Mysql time :0.016216 (s)