News Flash:

Simplitatea complexa a taranului roman la Muzeul Etnografic

17 Ianuarie 2018
439 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7564 RON (0.0000)
USD: 4.1881 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
taran

„Privind istoria in ochi. 100 de portrete de tarani transilvaneni” este titlul cu care se prezinta expozitia care da startul unei serii de evenimente care vor avea loc in cadrul Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca cu ocazia aniversarii Centenarului Marii Uniri.

Pentru a crea o legatura intre taranul transilvanean, cu obrajii rumeniti de soare dupa o zi de munca la camp si cu painea in desaga si clujenii pierduti printre click-uri si slide-uri, Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca pune la dispozitie in format virtual 100 de portrete care pot fi accesate pe site-ul institutiei. Expozitia virtuala „100 de portrete” contine imagini surprinse de catre specialistii etnografi din cadrul muzeului (Romulus Vuia, Luiza Netoliczka, Teodor Onisor) si de catre un colaborator englez al acesteia (Denis Galloway). Majoritatea imaginilor au fost realizate pe clisee de sticla, iar unele sunt mai vechi de un secol. Taranii surprinsi in naturaletea lor specifica, fara filtre si fara riduri scoase in Photoshop provin din diferite zone ale Transilvaniei si din parti ale Banatului.

„Ne-am gandit la o expozitie virtuala fiindca poate sa aiba un impact mult mai mare decat expozitia fizica. De asemenea, pentru fotografii, acest tip de prezentare este una foarte potrivita. Am constatat ca expozitiile de fotografii listate nu atrag intotdeauna foarte multi vizitatori si ne dorim foarte mult ca mesajul pe care dorim sa-l transmitem sa ajunga la un public cat mai larg. Credem ca este important sa oferim publicului imaginea oamenilor care traiau in Transilvania, a oamenilor care au trait perioada unirii din 1918 si a Romaniei Mari pentru ca Romania dintre 1918 si 1940 nu a fost doar o forma pe harta ci a fost o tara sustinuta si locuita de oameni care au trait cu diferite sentimente momentele istorice din perioada respectiva. Si am considera ca e semnificativ sa avem nu atat oameni care au facut ceva, care au jucat un rol mai mic sau mai mare in istorie ci tocmai oamenii care pur si simplu au fost acolo. Acesta este in esenta mesajul nostru: taranii care au fost acolo si care au dus, pana la urma, in spate, totul”, a explicat Tudor Salagean, managerul Muzeului Etnografic.

Fotografia surprinde taranul transilvanean in toata simplitatea lui

In general, fotografia etnografica incearca sa surprinda complexitatea diferitelor fenomene culturale, iar aceste portrete sunt menite sa documenteze diferitele particularitati fizionomice ale taranilor, dar si portul lor popular, gateala capului, podoabele. De asemenea, fotografia de hartie are rolul de a inlesni crearea unei legaturi personale intre etnograf si subiectul cercetarii.

Distributia zonala a imaginilor-portret nu este echilibrata: unele zone, cum ar fi zona Padurenilor, Tara Hategului, sunt mai bine reprezentate, altele mai putin, iar din multe zone etnografice marcante nu dispunem de portrete. Deoarece gateala capului- de maxim interes pentru etnografi - era mult mai spectaculoasa si mai diversa la femei, arhiva noastra contine un numar mult mai mare de portrete feminine. In cadrul acestei serii exista insa relativ putine portrete de fete, majoritatea imaginilor reprezentand femei casatorite, de diferite varste, unele fotografii surprinzand chiar momentul ritual al trecerii de la statutul de fata la cel de nevasta, prin prezentarea mireselor sau a nevestelor proaspat „imbrobodite”.

Deoarece gruparea imaginilor in functie de anumite criterii ar fi fractionat intregul, am optat pentru prezentarea lor in ordinea intrarii in arhiva, cu descrierea aferenta. Pentru a facilita identificarea provenientei fiecarei imagini, am indicat actuala apartenenta administrativa. In cele cateva cazuri in care doar judetul era specificat in arhiva, am mentionat apartenenta administrativa interbelica.

Imaginile surprind unicitatea fiecarui personaj

Imaginile prezentate pastreaza si ne aduc aproape lumea surprinzator de bogata si de variata a portului traditional, in special a pieptanaturii si gatelii capului. Elemente ca tipul de pieptanatura, neacoperirea sau modalitatea de acoperire a capului marcau localitatea, zona, starea civila, statutul social, varsta. Parul fetelor mari din Oas, mai ales la ocazii rituale, formeaza o singura dantela fina, pe cand – la polul opus - parul fetelor din Dragus (zona Fagaras) este taiat scurt, pe cap purtand o palariuta cocheta, ornamentata cu un „cicur” (ciucure) mare de lana colorata. Coafura cu „chica” peste fruntea fetelor, raspandita pe un areal mai mare, surprinsa in fotografiile realizate in Tara Hategului, difera total de pieptanatura „cu coarne” a nevestelor din aceeasi zona. Acestea din urma au parul de pe crestet impartit cu o carare la mijloc, rasucit in suvite subtiri, „sucituri” – am numarat si cate 20 de sucituri pe fiecare parte a fetei – care coboara spre ceafa unde sunt stranse in conci. Daca coafura nevestelor din Hateg ne impresioneaza prin finete si migala, pieptanatura „cu pleteri” a momarlancelor maritate ne surprinde prin robustetea cozilor groase, amplificate cu „vite” de lana, incolacite in jurul urechilor. Forma cocului, structura, decorul cepselor constituie marca identitara zonala. O functie asemanatoare aveau si acoperitoarele de cap, care ilustrau in plus – prin calitatea sau provenienta materialului – si diferentele de avere si pozitie sociala intre purtatoarele din aceeasi zona. Statusul social era subliniat in cazul femeilor si prin prezenta sau absenta salbelor, zgarzilor, pieselor de aur sau argint.

Ramase anonime, dar rezistand timpului gratie intalnirii providentiale cu cercetatori marcati de empatie, persoanele care ne privesc in ochi ne emotioneaza astazi prin forta cu care transmit valorile si simbolurile unei lumi de pastratori ai traditiilor si mostenirii noastre culturale.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1863 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014553 (s)