News Flash:

Stalpii carierei Elenei Ceausescu

6 Noiembrie 2013
1700 Vizualizari | 0 Comentarii
Printre istoriile care circulau printre demnitari, aceasta se savura ca un banc reusit despre viclenia lui Ceausescu. Care l-ar fi chemat intr-o zi pe Bodnaras in cabinetul sau, amintindu-i cat de urat si de fara respect se purtase cu el Gheorghiu-Dej. „Acuma se pune problema sa fie aleasa Tovarasa in conducere“, a trecut Ceausescu la actualitate. Cine n-ar  vrea s-o propuna?! Dar el, Ceausescu, ii face lui Bodnaras aceasta onoare, a relatat momentul Stefan Andrei (Lavinia Betea, Andrei Stefan, „Stapanul secretelor lui Ceausescu. I se spunea Machiavelli“, Bucuresti, Adevarul, 2011). Pe cai iuti galopase jumatatea liderului roman si in „stiinta mondiala“. Pragmatismul american s-a vadit si in cooptarea ei, in 1973, ca membru activ al Academiei de Stiinte din New York. De-acum incolo, titlurile, medaliile si traducerile in strainatate vor curge garla spre stupoarea mediilor culturale romanesti ignorante in mizele si retelele de influenta din exteriorul tarii.
Bijuterii de firma pentru Lenuta 
Din dosarele anchetei comandate de Ceausescu dupa „fuga“ lui Ion Mihai Pacepa se intrevede climatul propice din Romania pentru germinarea unor noduli reproducatori ai retelelor mafiei brejneviste. Alcatuiti din inalti activisti de partid si ofiteri ai serviciilor speciale care  promovasera prin partid, urmarindu-si propriul plan de cariera. Il croiau si ajustau dupa fiecare schimbare de macaz, deosebindu-se fundamental de „expiratii“ ilegalisti prin aceea ca nu intrasera in partid cu credinta in victoria unui lumi fara bogati si saraci. Prin aceasta „slabiciune“, demn de ridicol si bun de fraier li se parea insusi Ceausescu, scrie adevarul.ro.
Asa se face ca in intampinarea deciziei aceluia de sistare a importurilor de tehnologie, conducerea DIE s-a lansat in expozitii speciale pentru conducerea partidului cu produse si tehnologie capitalista. Cumparate din magazine obisnuite sau procurate din antreprizele industriale prin bunavointa interesata a partenerilor de afaceri ai Romaniei, acestea erau prezentate Ceausestilor ca exceptionala recolta a unui serviciu de spionaj imbatabil. Din ordinul sefului DIE, Nicolae Doicaru dar mai ales a adjunctului acestuia Pacepa, rezidentii din strainatate intocmeau documentatii despre stilul vestimentar si furnizorii sotiilor de lideri occidentali, ascensiunea diverselor personalitati feminine, protocolul si meniurile de la dineurile si receptiile elitei politice occidentale. Apoi Pacepa a inceput sa comande bijuterii somptuoase pentru Elena Ceausescu platite prin gospodaria de partid dupa cum arata documentele publicate de Mihai Pelin („DIE 1945-1980. Din culisele spionajului romanesc“, Editura Evenimentul Romanesc, 1997). Sub protectia acestui spectru de activitati, cu costuri greu de verificat, capii DIE infratiti cu demnitari din structurile comertului exterior si relatiilor internationale s-au antrenat in sustinerea unui sistem mafiot de afaceri si promovari.
Stapana secretelor de budoar
,,Atentiile“, complimentele si eficienta  acestor „baieti destepti“ nu puteau decat s-o incante pe nevasta lui Ceausescu. In stradania de-a o impresiona printr-o „activitate neobosita“, in calatoriile din strainatate  Pacepa ii aducea, la resedinta, negustori cu selectii de produse din tarile gazda. Ca sa-i faca lui Ceausescu pe plac, zgarcit totdeauna cu banii, Pacepa si Elena Ceausescu au determinat inlocuirea dineului oferit de delegatia romaneasca gazdelor printr-un bufet suedez. In cursa aceasta, Stefan Andrei a sprintat si mai bine. Dupa propria sa marturia, a propus – si s-a aprobat – sistarea oricarui „receptii de raspuns“ la mesele oferite de gazde. Din aranjamente ca acestea s-au tesut relatiile de influenta imprejurul soatei lui Ceausescu. Aceasta controla, in plus, prin sefii Directiei a V-a viata personala a copiilor sai si a familiilor celorlalti demnitari. Avea ce-i povestea barbatului cand se-ntalneau, acasa, seara. Ofiterii care intrau in perimetrul resedintei Ceausestilor stiau insa ceva mai mult despre meritele Lenutei in ascensiunea sotului la putere. Dupa marturia lui Marin Neagoe („35 de ani umbra lui Ceausescu“, Editura Lumea Magazin, Bucuresti, 2005), fostul aghiotant al lui Ceausescu incepand din 1954, manevrele ei incepusera de dinaintea imbolnavirii lui Gheorghiu-Dej. In toamna lui 1964 si primavara lui 1965, Lenuta se istovea cu invitatiile soatelor de demnitari influenti la resedinta. 
Prima interventie in politica: desfiintarea Prezidiului Permanent
La inceputul anilor ’70, puterea ei se vedea in prezenta insinuanta langa Ceausescu. Dar pe cand parea doar insotitoarea lui – „un bodyguard oficial, general si multifunctional“, dupa remarca lui Dumitru Popescu –, facand inca figura de nevasta cumsecade,  cuvantul ei atarna greu.  O intamplare relevanta in acest sens a relatat in memoriile sale Dumitru Popescu („Cronos autodevorandu-se, Memorii, vol.IV, Angoasa putrefactiei“, Curtea Veche Publishing, Bucuresti, 2006). Vecini de scaun  la o plenara a Comitetului Central, dupa ce se ridicasera in picioare ca sa salute intrarea Prezidiului Permanent in scena, soata lui Ceausescu si-a barfit astfel superiorii: „Ce spui de astia? si mi i-a aratat pe cei noua de la masa prezidiului. Li s-a urcat la cap. Uita-te ce-a ajuns Pana! Ca si Mizil si Trofin! Si Bodnaras asta numai prin prezidii a stat toata viata. Iar Gogu o sa plesneasca de cat s-a umflat“! A conchis imediat ca nu e nevoie de nici un prezidiu deoarece partidul nu are doua conduceri, nici Comitetul Politic inlocuitor. Bref, la urmatoarea plenara, Ceausescu a desfiintat Prezidiul Permanent, la tribuna asezandu-se de-acum si Elena Ceausescu ca membru plin al Comitetului Executiv.  Intre demnitarii asezati in prezidiu nu mai era nimeni sa-si aduca aminte cum tunase si fulgerase Ceausescu impotriva prezentei cuplurilor de ilegalisti in conducerea partidului. Cu exceptia bolnavului Bodnaras, cel care propusese cocotarea nevestei secretarului general pe culmile puterii.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

istoriile ceausescu gheorghiu-dej
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1648 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014935 (s)