News Flash:

Material realizat de Prof.Valeriu Anghel

Stefan cel Mare n-a fost niciodata in Vrancea si nu a daruit munti feciorilor Babei Vrancioaia

28 Ianuarie 2014
4835 Vizualizari | 1 Comentarii
Stefan cel Mare venise pe lume tot intr-un miez de primavara, cind totul prinde viata si nazuieste catre inalt. Nepot al lui Alexandru cel Bun, Stefan aducea in Tara Moldovei frumusetea unei primaveri prelungite in vara si continuata in bogatia toamnei, ca rezultat al eforturilor depuse pentru Tara, stare pe care Moldova n-o mai intilnise pina atunci. Contopindu-se cu Neamul sau, Stefan n-a avut alta bucurie si alta durere decit bucuriile si durerile Moldovei, a carei demnitate a impus-o tuturor vecinilor. Niciodata tara n-a fost mai intinsa, mai prospera si mai respectata, iar faima domnitorului ei n-a strabatut atit de departe, din apusul crestin pina in rasaritul musulman.
„Un adevarat atlet al lui Hristos“
Mare ctitor de biserici si minastiri, cel mai viteaz voievod si mai bun gospodar al Moldovei devenea domnitor la numai patru ani de la cucerirea Constantinopolului de catre Mehmed al II-lea, Imperiul Bizantin „intrind in lichidare“. Intr-o epoca in care marile regate vecine ale Poloniei si Ungariei erau mai degraba inclinate catre o pace cu turcii, Stefan s-a dovedit un vrednic aparator al crestinatatii, oprind expansiunea otomana spre centrul Europei pe linia Dunarii. In 1476, Papa Sixtus al IV-lea il numea „un adevarat atlet al lui Hristos“. Resorturile acestor victorii rasunatoare explicate de Nicolae Iorga constituie o lectie usturatoare pentru guvernantii de azi: „Stefan cel Mare a fost unul dintre rarele exemple ale istoriei noastre care a inteles ca puterile cele mari se gasesc in multimile linistite ale poporului, nu in rindurile celor putini si mindri care inconjurau tronul, urmarind capatuiala, dar se cutremurau de groaza cind auzeau ca se apropie orice dusman“.

Vezi si 
Nevestele lui Stefan cel Mare
Vasal sau aliat al lui Matei Corvin?
Cautindu-si aliati impotriva turcilor, Stefan cel Mare a recunoscut prin scrisori suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello in 1459 si a reconfirmat-o in 1465, omagiu personal prezentindu-i abia in 1485.
Dupa infringerea lui Matei Corvin la Baia, in 1467, cind regele maghiar venise sa-l inlocuiasca pe Stefan, relatiile dintre acestia au stagnat mult timp, ele fiind reluate abia inaintea luptei de la Vaslui, cind suveranul maghiar i-a daruit voievodului moldav Cetatea Ciceu din Transilvania, cu 60 de sate.
Dupa victoria moldovenilor asupra turcilor in ianuarie 1475, domnitorul roman apreciaza la timp apropierea pericolului otoman prin caderea cetatii genoveze Caffa din Crimea si in iulie recunoaste suzeranitatea regelui Ungariei, obligindu-se sa-l ajute cu oaste impotriva dusmanilor, „in afara regelui Poloniei“. La rindul sau, Matei Corvin se obliga sa sprijine pe domnul Moldovei impotriva turcilor printr-un act emis la Buda la 15 august 1475, document pe care unii istorici il omit, mentionind doar „credinta“ fagaduita de Stefan fata de Matei in iulie. E trist sa constatam ca un lector universitar bucurestean bate moneda in „Historia“ lui Ion Cristoiu din martie curent numai pe „vasalitatea“ lui Stefan cel Mare fata de „romanul“ de pe tronul Ungariei.

Vezi si 
Stiati ca Stefan cel Mare....
A fost Stefan cel Mare in Tara Vrancei?
Intr-o lucrare despre Vrancea istorica (de la Vidra in sus) tiparita in noiembrie 2011 pe bani europeni, citim cu stupoare ca, la inceputul secolului XVIII, vrincenii au luptat impotriva stapinirii maghiare „asupra muntilor daruiti lor de catre marele voievod Stefan cel Mare“, iar in perioada 1801-1814 pentru iesirea din „boieresc“, mosia Vrancei fiind facuta danie in mod abuziv de catre Constantin Ipsilanti vistiernicului Iordache Russet Roznovanu.
Intr-un gest de mare responsabilitate intelectuala, un prieten publica, tot in 2011, „Documentele putnene“ scoase la lumina de Aurel V. Sava in 1929 si 1931. Intr-o prezentare a magistratului, autorul demersului editorial precizeaza ca, „Aurel V. Sava a reusit sa obtina cistigarea unor procese purtate de urmasii razesilor din Vrancea pentru redobindirea proprietatilor ce le-au fost date pe vecie de voievodul Stefan cel Mare...“Sa nu fi citit nimeni dintre ingrijitorii tipariturii nota juristului/arhivist de exceptie care a fost Aurel V. Sava din subsolul paginii 31, unde acesta spune clar: „Este totusi de remarcat ca niciunul din documentele vrincene, descoperite pina azi, nu face mentiune despre Stefan cel Mare. Nici chiar in procesul pentru dezrobirea Vrancei nu s-a spus un cuvint despre vreun uric de la Stefan cel Mare, dupa cum nu s-a vorbit nimic despre vreun fapt care sa confirme cit de putin legenda.“ Actul prin care vrincenii au cistigat rasunatorul proces al iesirii lor din boieresc este un document semnat de domnitorul Grigore II Ghica in timpul celei de a doua domnii moldovene, purtind data de 20 septembrie 1736, reprodus in „Documente putnene“ la paginile 96-97.
„Povestea Vrancei“, intilnita in unele manuale de romana pentru gimnaziu, care explica intemeierea satelor Negrilesti, Bodesti, Paulesti, Spinesti, Nistoresti si Spulber prin daruirea Muntilor Vrancei celor sapte feciori ai Vrincioaiei ramine o simpla legenda. Stefan cel Mare n-a fost niciodata in Vrancea istorica, nici macar in martie 1482, cind a cucerit Cetatea Craciuna si a stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca pe Milcov.
Batalia de la Valea Alba
Batalia pe care Stefan cel Mare a pierdut-o a avut loc la 26 iulie 1476, la Valea Alba (Razboieni) din Tinutul Neamtului, undeva spre Siret. Dupa o aparare eroica, oastea moldoveneasca este infrinta de superioritatea zdrobitoare a armatei turcesti, condusa de insusi Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Cu putinii osteni care i-au ramas, Stefan se retrage spre cetatile din nord. Turcii inainteaza spre acestea, dar nu pot cuceri nici Neamtul, nici Suceava, nici Hotinul. Rezistenta indirjita a cetatilor si loviturile date de oastea de manevra a lui Stefan cel Mare, foametea si ciuma care faceau ravagii in rindul invadatorilor, precum si apropierea trupelor trimise de Matei Corvin spre Oituz il silesc pe Mehmed al II-lea sa paraseasca Moldova si sa se retraga peste Dunare fara sa fi cucerit o singura cetate. Asa prezinta luptele toti istoricii. Stefan cel Mare nu avea ce sa caute pe Dumbrava Birsestilor din moment ce turcii se indreptau spre cetatile lui din nordul Moldovei, potrivit ziaruldevrancea.ro.
De la istorie, la legenda si mit
Pina la inrobirea vrincenilor de Iordache Russet Roznovanu, nemesii unguri au incercat de multe ori, incepind cu secolul XVII, sa le ocupe muntii stapiniti in devalmasie din vremuri indepartate. Cu timpul, pe masura ce statura voievodala a lui Stefan crestea in constiinta urmasilor, vrincenii au simtit nevoia sa-si intareasca drepturile asupra mosiei lor si printr-un act de proprietate dat de domnitor. Asa a aparut legenda Tudorei Vrincioaia.
Legenda este o naratiune in proza sau in versuri in care, imbinind realitatea cu fabulosul, se evoca fapte neobisnuite ale unor eroi sau se explica geneza unor lucruri ori fenomene, povestea intemeierii celor sapte sate vrincene incadrindu-se perfect aici. Mitul povesteste „o istorie sacra“, relateaza un eveniment care a avut loc in timpuri ancestrale. Departarea in timp fata de un anumit eveniment poate duce la transfromarea legendei in mit.
Romanii nu sunt, in general, mari creatori de mituri, ca grecii sau germanii, dar au mostenit totusi ceva de la daci, care se pare ca aveau o sensibilitate deosebita pentru mitul silvestru. Legat de munte in cea mai mare parte a anului, vrinceanul a trait maretia privelistilor de pe culmi, eternitatea plaiului si a devenit mai meditativ, avind si mult timp de a cugeta, in singuratate, asupra scurgerii timpului.
De aceea poate cea mai completa varianta a baladei populare „Miorita“ a aparut pe meleaguri vrincene, mitul mioritic constituind, dupa G. Calinescu, unul din cele patru mituri fundamentale ale poporului roman. Invatarea in scoala a acestor lucruri confera o perspectiva mult mai profunda mitului intemeierii satelor vrincene amintite.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

tara moldovei imperiul bizantin hristos vezi si
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Valentin Popa  | #1069
Va salut cu respect Domnule Profesor, Daca ati pune intro balanta adevarurile,puteti estima cat ati suferit dumneavoastra pentru Vrancea si cat a suferit Vrancea pentru dumneavoastra?
Cu mult respect,
Valentin Popa
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1767 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019110 (s)