News Flash:

Sub ce context s-a desfasurat Marea Revolta Bosniaca

5 Ianuarie 2015
734 Vizualizari | 0 Comentarii
Sultanul Mahmud al II lea
La sfarsitul anilor 1820, sultanul Mahmud al II-lea a reintrodus mai multe reforme prin care a largit armata centrala imperiala (nizam), a introdus noi taxe si a complicat birocratia otomana. Aceste reforme au dus la slabirea statutului special si a privilegiilor de care se bucura aristocratia bosniaca in Imperiul Otoman si, combinat cu cresterea puterii altor popoare europene aflate sub dominatie otomana, a dus la alarmarea si agitarea spiritelor in randul bosniacilor. Viitorul lider al miscarii pentru autonomie, Husein Gradaščević, pe atunci functionar local, nu s-a opus la inceput reformelor.

In 1826, cand Sultanul a emis un decret prin care a defiintat ienicerii din Bosnia, reactia imediata a lui Gradaščević a fost similara restului aristocratiei bosniace. Gradaščević a amenintat ca va folosi forta militara pentru a supune orice adversar al ienicerilor din Sarajevo. Cand ienicerii l-au ucis pe nakibul-ešraf Nuruddin Efendi Šerifović, tonul sau s-a schimbat si s-a distantat rapid de cauza acestora.

Vezi si Revolta din August - scurt istoric


In restul deceniului anilor 1820, Gradaščević a pastrat relatii bune cu autoritatile imperiale din Bosnia. Cand Abdurrahim-pasa a devenit vizir in 1827, Gradaščević a devenit consilier al acestuia. Din aceasta pozitie, Gradaščević a jucat un rol important in mobilizarea bosniacilor pentru razboiul ruso-turc. In urma unor revolte de la Sarajevo din timpul pregatirilor in care Abdurrahim-pasa a fost dat jos, Gradaščević l-a adapostit pe acesta la Gradačac inainte de a-l ajuta sa fuga din tara. Gradaščević a fost loial si succesorului lui Abdurrahim, Namik-pasa, intarind garnizoanele otomane din Šabac la ordinele acestuia.

Vezi si Revolta pagana in Polonia


Punctul de cotitura pentru Gradaščević a venit odata cu sfarsitul razboiului ruso-turc incheiat cu pacea de la Adrianopol la 14 septembrie 1829. Conform tratatului de pace, Imperiul Otoman trebuia sa acorde Serbiei autonomie. Serbia autonoma astfel infiintata a primit si sase districte traditional atribuite Bosniei. Aceasta a declansat miscarea pentru autonomia Bosniei.

Intre 20 si 31 decembrie 1830, Gradaščević a gazduit o adunare a aristocratilor bosniaci la Gradačac. Dupa o luna, intre 20 ianuarie si 5 februarie s-a tinut o alta adunare la Tuzla pentru pregatirea revoltei. De acolo, populatiei bosniace i s-a cerut sa se rascoale si sa apere Bosnia. Husein-kapetan a fost ales neoficial lider al miscarii. Conform unor surse contemporane,[necesita citare] bosniacii ar fi cerut Constantinopolului:

    Anularea privilegiilor acordate Serbiei si, in particular, retrocedarea celor sase districte bosniace;
    Incetarea implementarii reformelor militare nizam;
    Guvern autonom in Bosnia condus de un lider local, cu tribut anual platit Constantinopolului
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nizam birocratia otomana sultanul bosnia sarajevo abdurrahim-pasa
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2313 (s) | 23 queries | Mysql time :0.083262 (s)