News Flash:

Teoriile despre societatea militara si cea industriala ale lui Herbert Spencer

27 Aprilie 2015
632 Vizualizari | 0 Comentarii
Herbert Spencer (n. 27 aprilie 1820; d. 8 decembrie 1903) a fost un faimos sociolog, psiholog si ganditor britanic.

Una dintre cele mai cunoscute teorii ale lui Specer este cea despre societatea militara si cea industriala. El a pus accentul pe multe probleme politice ale societatii timpului sau.

Herbert Spencer prezinta un scurt istoric al celor doua partide politice traditionale ale Marii Britanii, conservatorii (Tory) si liberalii (Whig), marcand schimbarile drastice care au intervenit in programele acestora in ultima vreme.

Astfel, cele doua tipuri de partide reprezentau initial doua tipuri de organizatii sociale, unul fiind de tip militar, iar celalalt de tip industrial. Pornind de la sensul cel mai larg al cuvantului “cooperare”, Spencer defineste cele doua partide astfel: unul ca sistemul cooperarii silite (asemenea unei armate regulate, in care unitatile in diferitele lor grade trebuie sa indeplineasca ordinele sub pedeapsa cu moartea si sa primeasca hrana, haine si o solda, distribuite in proportii arbitrare), iar celalalt, ca sistemul cooperarii voluntare (asemenea unui corp de producatori sau distribuitori din care fiecare consimte sa plateasca anumite sume in schimbul unor anumite servicii, si care au voie, in urma instiintarii prealabile, sa paraseasca organizatia daca ea nu le place).

Vezi si Viata marelui filosof francez Raymond Aron

Autorul reliefeaza transpunerea in realitate a doctrinelor celor doua partide, respectiv modul in care firea lor se oglindea in fapte. Liberalismul a inceput prin a se impotrivi lui Carol al II-lea si a uneltirilor lui, care aveau scopul de a restabili puterea monarhica nemarginita. Liberalii considerau monarhia ca o institutie stabilita de natiune spre folosul tuturor membrilor ei, in vreme ce pentru conservatori monarhul era delegatul cerului. Iar aceste doctrine presupuneau, una, ca supunerea cetatenilor fata de stapanitor era conditionata, iar cealalta, ca ea era neconditionata.

Vezi si Eugen Lovinescu, celebrul autor al teoriei Sincronismului

Incepand chiar cu secolul al XVII-lea, conform descrierilor furnizate de Bolingbroke (1678–1751), in primul partid era o dorinta de a rezista si micsora puterea coercitiva a stapanitorului asupra supusului, iar in celalalt partid, dorinta de a pastra sau mari aceasta putere coercitiva.

Importante de mentionat sunt si caracterele generale ale schimbarilor realizate de Whig-i (liberali); astfel, sub inraurirea crescanda a Whig-ilor au fost abrogate legile care opreau asociatiile muncitoresti precum si acelea care stanjeneau libertatea de a calatori a lucratorilor, masura prin care disidentii religiosi erau liberi sa creada ce voiau, fara teama de pedepse civile, masura care permitea catolicilor sa-si marturiseasca credinta fara sa piarda nimic din libertatea lor. Nu incape indoiala ca toate aceste schimbari, fie ca erau facute sau nu de insisi liberalii, au fost infaptuite in conformitate cu principiile profesate si sustinute sus si tare de ei. Herbert Spencer, fin observator al epocii sale, se intreaba pe buna dreptate in continuare, cum se face ca liberalismul, intarindu-se din ce in ce mai mult, a devenit din ce in ce mai coercitiv in legislatia lui? Si tot el raspunde, aducand o intreaga pleiada de argumente in acest sens, ilustrand printr-o serie mai mult decat cuprinzatoare de legi si masuri adoptate de liberali sau sub directa lor indrumare, printr-o analogie extrem de sugestiva: daca in extremul orient, cineva ar auzi de la locuitori o povestire a unei lupte prin care ei au inlaturat un despot crud si desfranat, ca sa puna in locu-i o persoana potrivita. Daca acel cineva le-ar spune ca ei n-au schimbat esential natura guvernamantului lor, el i-ar uimi peste masura; si cu greu i-ar face sa inteleaga ca nlocuirea unui despot rau-voitor cu unul binevoitor lasa, totusi, in picioare, despotismul.

Astfel se justifica si paradoxul cu care a inceput; conservatorismul si liberalismul s-au ivit, la origine, unul din vremurile statului militar, iar celalalt, din industrialism. Se intelege ca, intrucat ceea ce se numeste acum liberalism a extins sistemul restrangerii, el ia o noua forma a conservatorismului. Asa ca, daca lucrurile merg ca pana acum, se poate intampla candva, de fapt, ca partidul conservator sa ajunga aparatorul libertatilor pe care liberalii, urmarind ceea ce le pare a fi binele poporului, le calca in picioare.

Spencer aduce in discutie simpatia fata de popor si sacrificiul de dragul lui implica numaidecat aprobarea ajutorului gratuit, el ilustrand argumentele sale impotriva acestei afirmatii cu intamplari din viata personala a unchiului sau, reverendul Thomas Spencer, respectiv comparandu-l cu sistemul de “intregire de leafa” din Legea Saracilor. Astfel, suma pe care, sub vechea lege a saracilor, lucratorul pe jumatate sarac o primea de la parohie pentru a implini venitul lui saptamanal, nu era precum aparea, o gratificatie, pentru ca ea aducea cu sine o descrestere, substantial echivalenta, a lefii pe care o platea stapanul, dupa cum s-a dovedit repede, cand sistemul s-a desfiintat si salariul s-a ridicat.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

herbert spencer sociolog psiholog ganditor britanic teorii specer
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1693 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018484 (s)