News Flash:

Teribila poveste a calaului care i-a tras pe roata pe Horia, Closca si Crisan

26 Ianuarie 2015
9255 Vizualizari | 0 Comentarii
Documentele vremii arata ca meseria de calau era grea si de cele mai multe ori se mostenea din tata in fiu. Calaul trebuia sa cunoasca unele notiuni de anatomie. Asta pentru a sti unde sa loveasca puternic si anume in partile sensibile ale corpului, cum sa taie dintr-o lovitura capul condamnatului si sa despice corpul in bucati. De asemene, trebuia sa aiba o buna conditie fizica, o psihologie aparte, ca sa poata finaliza „misiunea“. Isi executa meseria precum un actor. Trebuia sa mimeze si sa prelungeasca agonia condamnatului , spre satisfactia orasenilor care asistau in numar mare la executiile publice.

Pedeapsa capitala se aplica in acele vremuri foarte des pentru fapte minore. De exemplu, pentru orice furt care depasea valoarea de 20 de florini, faptasul era condamnat la moarte, desi valoarea pagubei echivala cu o juninca sau 5-6 oi.

La Alba Iulia apare permanent in actele oficiale calaul. Astfel, in conscriptia din 1673, in Ulita Tiganilor din orasul vechi, intre cele 29 de proprietati, locuia si calaul orasului. Chiar dupa un secol si jumatate, in 1804, intre proprietatile situate in esplanada Cetatii, la numarul 43 se mentioneaza: „cocioaba calaului orasului Alba Iulia”.

Vezi si Tradati pentru rasplata: Horea, Closca si Crisan

Calaul orasului Alba Iulia era la 1784 un tigan cu nume de principe, Grancea Rakoczy. Cele mai pretioase informatii despre cel care i-a zdrobit cu roata pe conducatorii Rascoalei de la 1784-1785, Horea si Closca, apar intr-o scrisoare pe care a adresat-o judelui orasului Alba Iulia.

Scrisoarea calaului catre judele orasului

Documentul a fost scris in limba maghiara de vreun slujbas al orasului in aprilie 1785, la putin timp dupa executia conducatorilor Rascoalei, in care Grancea Rakoczy a avut rolul principal.

Vezi si Rascoala lui Horea, Closca si Crisan

 "E stiut ca in rascoala trecuta multi din corifeii Romanilor au fost osanditi si a trebuit sa-i execut dupa porunca. Eram tocmit pentru executii tocmai atunci la Sebes, dar am fost oprit de Nobilul Comitet pentru osanditii de aici; imi poruncise sa nu ma misc nicaieri din loc, caci vor fi multi de executat. A trebuit deci sa-mi las castigul de acolo-am si scrisoare despre asta - ca sa nu fie nicio intarziere din vina mea. Dar, desi am executat aici pe corifeii cei mari, pe multi tovarasi de-ai lor, intocmai cum cerea sentinta si am carat impreuna cu ucenicii mei in patru parti trupurile lor taiate in bucati, dupa porunca, am cerut si am umblat in zadar pe la slujbasii comitatului pentru plata ostenelii mele. Rog deci pe Cinstitul si Nobilul Jude sa-mi indrepte plangerea acolo unde crede ca voi putea dobandi rasplata trudei mele, caci acesta este mestesugul meu obisnuit si invatat si daca in acesta sufar vreo scadere, nu-mi pot tine nici eu vieata... In nadejdea platii m-am incarcat si eu cu mai multe datorii. Asteptand aceasta dreapta mangaiere raman al Domnului Jude si al Cinstitului si Nobilului Magistrat, saraca, supusa si credincioasa sluga. GRANCEA RAKOCZY, Calaul Alba Iuliei“, se arata in scrisoarea trimisa de Grancea Rakoczy catre judele orasului, potrivit adevarul.ro.

Plata calaului, echivalenta cu pretul a 20 de vedre de vin

Judele orasului i-a respins cererea, pe motiv ca nu ei l-au angajat, ci tara , aluzie la imparatul de la Viena. In cele din urma cererea calaului a ajuns la Gubernul Transilvaniei de la Sibiu. Grancea Rakoczy a primit suma de 51 de florini: cate sase de cap, pentru Horea, Closca si Crisan si cate trei pentru executia cu roata, tragerea in teapa, spanzurarea si decapitarea celor 11 tarani rasculati, prinsi in lunile noiembrie si decembrie 1784 si care s-au aflat in inchisorile de Aiud si Alba Iulia. Suma era echivalenta cu pretul unei vaci sau a douazeci de vedre de vin.

Istoricii spun ca din continutul scrisorii calaului ar trebui sa intelegem mai bine personalitatile situate in varful piramidei feudale, de la imparatul de la Viena, nobilime si pana la cel care a zdrobit cu roata, actori pricipali ai episodului sangeros al executiei capitanilor eroi si a altor sute de iobagi implicati in Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan.

„Procesul“ si executia conducatorilor Rascoalei

 Horea si Closca au fost prinsi prin tradare la sfarsitul anului 1784. Ulterior, au fost incarcerati , in celule separate, la portile a III-a si a IV-a a Cetatii din Alba Iulia. Crisan a fost intemnitat in vechiul corp de garda, o cladire azi disparuta, pana in 13 februarie 1785, cand si-a pus capat zilelor.

Ancheta comisiei imperiale de la Alba Iulia a durat aproape o luna, pana la 24 februarie 1785. Ca sa poata indeplini ordinul imparatului de la Viena, contele Iankovich a adaugat sentintei articolul ce prevedea pedeapsa cu moartea prin zdrobirea oaselor condamnatului cu roata pentru fapte de talharie si omoruri la drumul mare, cu scopul de a intimida multimea. Au fost adusi cu forta la Alba Iulia intre trei si sase mii de iobagi romani. Toate sursele documentare indica locul de executia a lui Horea si Closca pe „Dealul Furcilor“ din Alba Iulia, o terasa inalta, situata in partea de sud a orasului si Cetatii

Monumentul ridicat in 1959 in cinstea conducatorilor Rascoalei fost plasat in partea de nord a terasei si nu pe locul cel adevarat, intrucat nu era cunoscut atunci. Executia a avut loc in 28 februarie 1785. O descriere amanuntita a evenimentului sangeros se afla in scrisoarea lui Iosif Gabri, profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, trimisa unui prieten al sau la Roma la 2 martie 1785

 „Dupa cum prevedea sentinta intocmai asa, in dimineata zilei de 28 februarie pe la ceasurile noua si jumatate, Horea si Closca au fost asezati separat pe cate un car special, fiecare fiind insotit de cate un preot schizmatic (ortodox). Este cu neputinta sa descriu convoiul si multimea care a fost de fata. Ei au fost insotiti de un escadron de cavalerie din Toscana in tinuta de parada, cu mare pompa, de aproximativ trei sute de pedestrasi oraseni si de haiduci. Batalionul pedestrasilor i-a incadrat intr-un careu, iar calaretii s-au asezat la cele doua aripi. Eu, prin bunavointa unui locotenent de cavalerie, am stat calare intre batalionul in forma de careu si intre cavalerie si astfel, am vazut de la inceput executia si parada, cum vad aceasta foaie de hartie din fata mea“De mentionat ca si corpului neinsufletit a lui Crisan a fost taiat in patru, tot la locul de supliciu.

Rascoala iobagilor romani din 1784-1785 a avut un mare ecou in Europa si America. Pentru prima data, s-a aflat de existenta in Transilvania a unei natiuni majoritate de origine neolatina, romanii, a caror soarta era dintre cele mai nenorocite din Europa. In 28 februarie 2013, s-au comemorat 228 de ani de la evenimentul sangeros cunoscut in istorie ca „supliciul de pe Dealul Furcilor“ din Alba Iulia.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

calau partile sensibile conditie fizica psihologie misiunea actor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2254 (s) | 23 queries | Mysql time :0.080953 (s)