News Flash:

Testamentul lasat de Petru cel Mare al Rusiei

22 Octombrie 2013
1024 Vizualizari | 0 Comentarii
„In numele Prea Sfintei si Nedespartitei Treimi, NOI PETRU I, catre toti pogoratorii nostri si mostenitorii tronului si guvernului natiei rossienesti:
Marele Dumnezeu de la care avem existenta si Coroana noastra, luminandu-ne, si sprijinindu-ne, imi iarta mie a privi pe poporul rossienesc, ca chemat a stapani in viitorime toata Europa.
Eu pui temei acestei idei, ca natiile europene au agiuns, cele mai multe, intr-o stare de decadere sau ca merg ele cu mare grabire spre a lor cadere.
Urmeaza dar a fi ele cu inlesnire si fara indoiala subjugate de un popor tanar si nou cand acela va ajunge la intregimea cresterii sale si va capata totala puterea sa.
Eu privesc navalirea popoarelor Nordului de a cuprinde tarile Occidentului si ale Orientului ca o miscare periodica hotarata in scopurile PRONIEI – care de asemenea au facut a se renaste si poporul roman prin navalirea barbarilor.
Stramutarile oamenilor ce locuiesc spre pol sunt ca umflarea raului Nil ce vine la oarecare vreme ca sa ingrase cu ,al sau mal glodul tarmurilor celor uscate ale Eghipetului. Eu am gasit pe Rossia un paraulet si o las un rau mare…, iar mostenitorii mei vor face-o si mai intinsa, hotarat sa rodeasca Evropa cea starpita si valurile lor se vor revarsa peste toate stavilele ce ar ispiti niscaiva maini slabanogite a pune impotriva lor, daca insa urmasii mei vor sti a indrepta o directie a lor.
Pentru aceasta dar Eu le las lor instructiunile urmatoare care le, recomanda la a lor luare aminte ca sa le pazeasca cu statornicie.
I. A tine natia rossieneasca nepreacurmat intr-o stare de razboi spre a avea pre soldatii ei pururea deprinsi la razboi, nelasand-o a rasufla, decat numai pre cata vreme va cere trebuinta de a duce in mai buna stare finantele statului, de a preface armiile si de a alege prilejul favorabil pentru a incepe vreun razboi; cu acest chip se va face o pace sa ajute razboiului si razboiul sa ajute pacea in interesul intinderii Rossiei si a inaintarii ei la inflorire.
II. A chema prin toate mijloacele posibile de la natiile cele mai invatate ale Evropei comandirii in vremi de razboi si oameni invatati in vreme de pace, spre a face ca natia rossieneasca sa capete folosul de la celelalte natii fara a pierde nimica din ale sale proprii.
III. Sa se amestece la tot prilejul in toate provinciile si dezbaterile din Evropa, mai vartos in cele din Germania care fiind mai cu apropiere o intereseaza mai cu seama.
IV. A vari vrajba in Polonia, a hrani in ea tulburari si necontenite j aluzii, a-i castiga cu bani pe cei puternici ai ei, a avea inrauriri in Dietele lor si a le cumpara spre a putea lucra si ei la alegerile Crailor lor; a-si face partizani in Polonia si a-i proteja, a vari osti rossienesti in Polonia si a le tine vremelniceste, pana la prilejul de a ramane acolo pentru totdeauna.
Daca puterile megiese s-ar impotrivi atuncea sa le impace vremelnic impartind-o… pana cand va putea lua de la ele inapoi ce li s-a dat.
V. A lua cat s-ar putea mai mult din notarile Sveziei (Suediei, n.ed.) si a sti cum sa faca astfel ca insasi Svezia sa-i deschida razboi spre a-i gasi pricina de a o subjuga. Pentru a ispravi insa aceasta, trebuie a dezbina pe Svezia de Danemarca si pe Danemarca de Svezia si cu luare aminte a hrani rivalitatile lor…
VI. A se insoti printii rossienesti totdeauna cu principesele din Germania spre a inmulti rudirea cu mai multe familii a ei, a apropia interesurile ei de ale noastre, si inmultindu-se influenta noastra acolo sa se uneasca de la sine cu pricina noastra.
VII. A cauta sa castige alianta de comert cu a Engliterei (Angliei, n.ed.) mai mult decat a oricarei alte puteri, pentru ca ea este o putere care are mai multa trebuinta de noi, la cele trebuitoare marinei, si care poate fi si mai folositoare la desvoltarea marinei noastre, a schimba cheresteaua noastra si alte producturi ale noastre cu aurul ei si a face ca negutatorii si matrozii sa aiba cu ai nostri o nepreacurmata inclinare, caci ei vor deprinde si pe acei ai natiei noastre la navigatii si comert.
VIII. A se intinde neincetat catre Nord pe marginea Marii Baltice si catre Sud pe marginea Marii Negre.
IX. A se apropia cat s-ar putea mai mult de Constantinopol si de India, ca acel ce va stapani acolo va fi cel adevarat stapanilor al Lumii.
Deci trebuie a deschide necurmat razboaie, cand cu Turcia, cand cu Persia, a face tarsanele (arsenale, n.ed.) pe Marea Neagra pentru a lucra la corabii.
A pune cate putin stapanire pe aceasta mare cum si pe Marea Baltica, acestea fiind doua pozitii trebuitoare la izbanda intreprinderii noastre.
A grabi caderea Persiei, a strabate pana la Golful Persic, a restatornici de se poate prin Siria comertul cel din vechime al Orientului si a-1 intinde pana la India care este magazia Lumii.
Ajungand odata acolo, va putea atunci Rossia a se lipi de aurul Engliterei. (…)
X. A face de a se interesa curtea Austriei ca sa se izgoneasca turcii din Evropa si a nimici jaluziile ei, cand se va ajunge la Constantinopole, intaratandu-i ei un razboi cu statele cele vechi din Evropa, sau dandu-i o particica din folosul izbanzii, care mai tarziu i se va lua inapoi.
XI. A face pre toti grecii cei dezbinati sau schismatici, ce sunt imprastiati si in Polonia, sa se lipseasca de ea, a-i face sa i se inchine, a se face sprijinul lor si a-si intemeia mai inainte o predominare universala, printr-un fel de autocratie erarhica
covarsitoare; acestia vor fi atatia prieteni pe care ii va avea Rossia in statul fiestecaruia dusman al ei.
XII. Dupa ce Svezia se va desmaluda, Persia se va birui, Polonia se va subjuga si Turcia se va supune, apoi adunand armiile noastre si fiind pazita Marea Neagra si Marea Baltica cu corabiile noastre, trebuie mai intai a propune indeosebi si foarte tainic la Curtea Franciei,
apoi la cea a Austriei de a imparti cu ea imperiul lumii. (…)
XIII. Daca amandoua aceste Curti vor refuza aceea propunere a Rossiei, care nu este nicicum de crezut, atuncea ar trebui sa stie cum se imparte intre ele galcevirea si a le face sa se slabeasca una pre alta, cand apoi Rossia folosindu-se de un prilej hotaratorii! va navali asupra Germaniei cu ostile sale cele pregatite, pornind totodata si doua flote mari: una de la Marea de Azov si alta de la portul Arhanghelsk, incarcate cu cete de asiatici si insotite spre apararea lor cu flote inarmate de la Marea Baltica si Marea Neagra, care trecand de la Marea Mediteraniana si de la Ocean vor napadi – pe de o parte ele in Francia in vreme cand pe alta parte va fi Germania napadita.
Aceste doua tari, biruindu-se cealalta parte a Evropei apoi, vor trece lesne si fara nici o impotrivire sub jugul Rossiei. Asa se poate si asa trebuie a se subjuga Evropa. Petru I-ul”

sursa:foaienationala.ro 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

testament petru i
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1609 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019027 (s)