News Flash:

Thomas Carlyle: "Daca Erou se refera la o persoana sincera, de ce sa nu fim fiecare dintre noi un Erou?"

14 Ianuarie 2014
723 Vizualizari | 0 Comentarii
Thomas Carlyle (n. 4 decembrie 1795 - d. 5 februarie 1881) a fost un eseist, autor satiric si istoric scotian, a carui opera a fost foarte apreciata in epoca victoriana. Nascut intr-o familie de calvinisti stricti, parintii se asteptau de la Thomas sa devina predicator. Cu toate acestea, in timp ce se afla la Universitatea din Edinburgh, si-a pierdut credinta crestina; insa valorile calviniste au ramas valabile pentru el. Aceasta combinatie de temperament religios si lipsa de incredere in crestinismul traditional a fost pe placul multor victorieni, care se temeau ca inovatiile stiintifice si schimbarile politice ar putea ameninta ordinea sociala traditionala.
Vezi si Citate celebre: Sun Tzu – Arta razboiului  
Carlyle s-a nascut in Ecclefechan, Dumfries and Galloway, si a studiat in Annan Academy, din Annan. A fost puternic influentat de calvinism. Dupa absolvirea Universitatii din Edinburgh, Carlyle a devenit profesor de matematica, la inceput in Annan si apoi in Kirkcaldy, unde s-a imprietenit cu misticul Edward Irving. Intre 1819-1921, Carlyle s-a intors la Universitatea din Edinburgh, unde a suferit o criza intensa de credinta, ce va fi inspiratia pentru „Sartor Resartus”. A inceput de asemenea sa studieze in profunzime literatura germana. Gandirea lui Carlyle a fost puternic influentata de transcendentalismul german, in special de opera lui Fichte. Si-a castigat renumele de expert in literatura germana prin seria de eseuri publicate in Fraser's Magazine si prin traducerea operelor unor scriitori germani, dintre care se remarca Goethe. Rezidenta sa in cea mai mare parte a vietii a fost o casa frumoasa in Dumfrieshire (Scotia), unde si-a scris majoritatea operelor. Despre viata sa acolo a scris : „It is certain that for living and thinking in I have never since found in the world a place so favourable.... How blessed, might poor mortals be in the straitest circumstances if their wisdom and fidelity to heaven and to one another were adequately great!” („Este clar ca pentru a trai si a gandi n-am gasit un loc mai favorabil in toata lumea... Cat de binecuvantati ar putea fi bietii muritori si in situatiile cele mai apasatoare, daca intelepciunea lor si fidelitatea lor fata de ceruri ar fi indeajuns de mare !”).
Carlyle a avut mai multe aventuri inainte de a se casatori cu Jane Welsh. Cea mai importanta a fost cu Margaret Gordon, o eleva a prietenului sau Edward Irving. Chiar si dupa ce a cunoscut-o pe Jane, s-a indragostit de Kitty Kirkpatrick, fiica unui ofiter britanic si a unei printese indiene. William Dalrymple a sugerat ca sentimentele erau reciproce, dar conditiile sociale au facut casatoria imposibila, deoarece pe atunci Carlyle era sarac. Atat despre Margaret, cat si despre Kitty, s-a sugerat ca ar fi inspiratia pentru Blumine, iubita lui Teufelsdrökch din „Sartor Resartus”.
Carlyle s-a casatorit cu Jane Welsh in 1826, dar mariajul nu a fost fericit. Conform scrisorilor celor doi, certurile intre ei erau frecvente. A existat un incident sexual indelung discutat de biografi. Daca a fost vorba de impotenta, sau de nevroza psihosexuala, nimeni nu poate sti sigur, dar cuplul se pare ca era celibatar.
Carlyle s-a indepartat din ce in ce mai mult de sotia sa. Desi ea era invalida de o perioada, moartea ei in 1866, a venit pe neasteptate si l-a cufundat in disperare. In aceasta perioada, Carlyle a scris „Reminiscences of Jane Welsh Carlyle”, opera de un pronuntat caracter autocritic. Lucrarea a fost publicata dupa moartea lui Carlyle de biograful sau James Anthony Froude, care a facut publica credinta sa ca mariajul a fost nedesavarsit. Acest tip de franchete era nemaiauzit intre biografiile respectate ale acelei perioade. Viziunea lui Froude a fost atacata de catre familia lui Thomas Carlyle, in special de nepotul sau, Alexander. Cu toate acestea, biografia era in concordanta cu propria convingere a lui Carlyle, conform careia defectele eroilor trebuiesc discutate in mod deschis, fara ca acest lucru sa le diminueze din meritele.
Dupa moartea lui Jane Carlyle in 1866, Thomas Carlyle s-a retras partial din societate. A fost numit rector al Universitatii din Edinburgh. Ultimii ani i-a petrecut pe 33 Ampton Street London WC1, dar si-a dorit mereu sa se intoarca la Craigenputtock.
Dupa moartea lui Carlyle, din 5 februarie 1881, la Londra, ar fi fost posibila ingroparea lui la Westminster Abbey, dar dorinta lui de a fi inmormantat alaturi de parintii sai, la Ecclefechan, a fost respectata.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

thomas carlyle eseist autor satiric istoric
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1836 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019399 (s)