News Flash:

Tortura la romani in timpul Evului Mediu

2 Decembrie 2013
2831 Vizualizari | 0 Comentarii
Metodele de ancheta din ziua de astazi au ajuns la un nivel de tehnologie greu de imaginat si in urma cu 20 de ani, cu atat mai mult in urma cu cateva sute de ani. Exista printre anchetatorii zilelor noastre specialisti care sustin ca tehnica a ajuns atat de avansata incat poti fi urmarit si in gaura de sarpe pentru administrarea probelor. In urma cu cateva sute de ani, colectarea probelor se facea cu mijloace la-ndemana. Spre exemplu, in secolul al XIV-lea, vinovatia se stabilea de catre divinitate, suspectii de comiterea unor infractiuni erau arsi in palma si bandajati, iar daca dupa un anumit interval de timp rana se vindeca, suspectul era declarat nevinovat. Daca plaga avansa, suspectul era declarat vinovat, scrie adevarul.ro.
In 1768, Imparateasa Maria Terezia introduce Codul Terezian, prin care erau stabilite torturile la care erau supusi inculpatii. „Maria Terezia si-a dorit foarte mult sa laicizeze lumea dreptului. A incercat, prin acest cod penal, sa instituie niste sanctiuni foarte dure. El a fost rezultatul unei munci titanice a unor juristi austrieci. Ei au vrut nu sa intareasca autoritatea centrala, ci sa creeze un instrument de disciplinare a dominioanelor de la distanta", a explicat Cristian Clipa, lector universitar doctor la Facultatea de Drept din Timisoara.  
Crima recunoscuta sub tortura
Specialistii Bibliotecii Judetene care au studiat documentul sustin ca Timisoara a primit Codul Terezian in 1769, iar exemplarul ajuns aici era folosit la judecata intr-o cladire din Piata Libertatii de astazi. „Groaza oamenilor fata de cladirea in care codul era folosit era atat de mare, incat trotuarul din fata imobilului, desi central, era necirculat", a spus Carina Galis, coordonatorul sectiei Patrimoniu de la Biblioteca Judeteana. Potrivit acesteia, in cartea lui Bela Schiff, „Vechea noastra Timisoara", sunt relatate doua cazuri despre oameni care au fost supusi torturii. „Intr-una dintre situatii, cetateanul Gyura Mutavicia a fost dovedit ca fiind ucigasul sotiei sale gravide si a sotului iubitei sale Suzana.
A recunoscut acuzatiile si a scapat de tortura", povesteste Carina Galis. Inainte de a fi condamnat la moarte, Mutavicia a declarat insa ca amanta sa, Suzana, l-a pus sa-i omoare sotul. „Au dus-o in sala de judecata in care era un judecator, un grefier, un traducator si trei asesori (jurati - n.r.). Nu a recunoscut nimic si, potrivit procedurilor, i s-au prezentat instrumentele de tortura. Nici asa tanara de 20 de ani nu a marturisit si a fost supusa primei metode de tortura: surubul pe degete", a mai aratat Galis.
Dupa jumatate de ora, vazand ca nu cedeaza, anchetatorii au trecut la urmatoarea etapa, cizma spaniola, un instrument montat pe picior care zdrobea gleznele, tendoanele si gamba. „Fata a inceput sa urle si a recunoscut, dar cand i-a fost scoasa cizma s-a declarat nevinovata si a spus ca a facut declaratie sub tortura", a povestit reprezentantul Bibliotecii Judetene.
Atunci, fata a fost supusa celei mai grele metode de tortura, legarea mainilor la spate cu o funie si ridicarea. „Erau dureri insuportabile. Sunt mai multe oase care se disloca. A recunoscut din nou ca l-a pus pe Gyura sa-i omoare sotul si a fost condamnata la moarte impreuna cu Gyura", a povestit Galis. Potrivit aceleiasi surse, Gyura Mutavicia a fost condamnat la moarte prin tragerea pe roata, iar Suzana, prin decapitare. „Inainte de executie, Gyura Mutavicia a fost torturat prin ciupituri executate cu clestele. Suzana a scapat de ciupituri pentru ca era tanara, dar inaintea ei, unei femei i s-au smuls ambii sani cu un cleste inrosit in foc", a mai aratat Carina Galis. 
Hot eliberat prin tortura
Un alt caz relevant pentru functionarea Codului Terezian este al unui afacerist al vremii respective numit Craioveanu. Acesta, impreuna cu un sarb si cu inca un roman, Cucu, faceau negot. Mai exact, vindeau porci in Valahia si cumparau cai, pe care ii vindeau maghiarilor. Dupa o astfel de tranzactie, sarbul si-a luat banii si a plecat, iar Craioveanu si Cucu au ascuns banii intr-un loc sigur, in padure. Dupa ce a constatat ca toti banii au disparut, Cucu a facut plangere impotriva principalului suspect, Craioveanu. „A fost dus la acelasi judecator si s-a urmat aceeasi procedura. A stat cu cizma spaniola doua ore, i-au zdrobit picioarele. A urmat apoi o tortura foarte dureroasa. Legat de o scara cu mainile in sus, a fost ars cu smoala sub brat. Nici atunci nu a recunoscut si a fost supus ultimei torturi, iar dupa trei ore de stat cu mainile legate la spate si ridicat in sus, a fost declarat nevinovat si predat pe mana medicilor", a povestit Galis. 
Ocupatia habsburgica
In perioada Mariei Terezia (1717-1780), Banatul si Transilvania erau sub ocupatie habsburgica. Banatul era una dintre provinciile imperiului si se supunea unui regulament adaptat la cerintele centrale. In anumite provincii, regulamentele erau mai dure, in timp ce in republicile fidele, regulamentele erau mai lejere. Banatul a beneficiat de o serie de privilegii care au permis dezvoltarea rapida a zonei. Maria Terezia nu a venit niciodata in Timisoara. In schimb, fiul sau Iosif al II-lea a venit in Banat. De asemenea, sotul Mariei Terezia, Francisc Stefan de Lorena, a venit in Timisoara in calitate de ofiter.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ancheta tehnologie maria terezia codul terezian torturile
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1557 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013262 (s)