News Flash:

Tradarea unui spion de elita

15 Aprilie 2015
654 Vizualizari | 0 Comentarii
Exista mai multe variante care ar putea contura momentul cand a inceput „Razboiul Rece” si una dintre acestea este denumita „Cazul Guzenko”. Igor Sergheievici Guzenko (1919-1982) a fost angajat „spargator de coduri” la ambasada URSS din Ottawa, Ontario, Canada. De origine ucrainiana, Guzenko se nascuse intr-un oras la 100 de kilometri de Moscova. La debutul razboiului s-a inrolat, apoi a trecut in functia de decodificator pentru „GRU” – Serviciul de informatii externe al armatei URSS. Din acea pozitie, el s-a familiarizat cu activitatile de spionaj sovietic in Occident.

 In anul 1945, Igor Guzenko a fost pus intr-o situatie delicata. Familia sa, dupa finalizarea razboiului, urma sa fie intoarsa din Canada in URSS. Insa el stia care sunt conditiile de trai la Moscova, inclusiv ale spionilor „lasati la vatra”, asa ca s-a decis sa treaca de partea „inamicului”. El a plecat in secret de la ambasada URSS din Ottawa cu mai multe dosare despre codificarile inca in vigoare. Numai ca, initial, Guzenko nu a prezentat incredere si Politia Regala Canadiana nu l-a luat in seama. Disperat ca agentii sovietici l-ar putea depista, Guzenko a insistat si in cele din urma sefii politiei i-au dat atentie. Dupa ce s-a aflat ce secrete poate dezvalui, spionul rus a fost transportat la o locatie secreta, departe de Ottawa. Canada era parte componenta a Commenwlth-ului britanic, asa ca si MI6 (Serviciul de informatii externe) a intrat pe fir. Pe de alta parte, cu razboiul abia terminat, canadienii si britanicii nu voiau sa afecteze relatiile cu URSS.

Vezi si Povesta lui Pierre Auguste Caron, spionul regelui

 „Cazul Guzenko” a luat amploare atunci cand acest agent sovietic tradator a relatat cum Stalin, avid de informatii despre arma nucleara, incepuse sa planteze „agenti adormiti” (spioni sub acoperire, inactivi o vreme si activati la ordin) pentru spionajul nuclear. Informatii oferite canadienilor de Guzenko au condus la arestarea mai multor agenti, printre care si Agatha Chapman.

Vezi si Povestea celor mai cunoscute spioane ale tuturor timpurilor

Printre cei 39 de arestati, conform spuselor lui Guzenko, se aflau si membri proeminenti ai Partidului Comunist din Canada si oameni de stiinta. Cercetarile extinse au dus catre ingineri si ofiteri care lucrau pentru URSS in posturi importante din Ministerul de externe si Consiliul National al Cercetarii din Canada. Cu toate ca a primit alta identitate si a trait cu familia ascuns intr-o suburbie (probabil langa Toronto), Guzenko nu s-a sfiit sa publice carti cu „amintiri din spionaj” si despre Stalin. Culmea este ca el chiar a aparut la televiziune pentru a-si promova cartile – dupa moartea lui Stalin.

Urmari previzibile

Multi istorici vad „Cazul Guzenko” drept inceputul Razboiului Rece, confruntarile ideologice si presiunile militare fiind in floare dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. La randul sau, Serviciul de informatii canadian s-a dezvoltat foarte mult dupa acest caz, la fel ca si serviciile de contraspionaj ale Occidentului. Devenise clar ca se declansase o cursa tacuta a inarmarilor, inclusiv nucleare.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

razboiul rece cazul guzenko urss ottawa ontario canada moscova mi6
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1680 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019082 (s)