News Flash:

Traditii pentru spor si sanatate la Botezul Domnului

5 Ianuarie 2014
1182 Vizualizari | 0 Comentarii
Luni, 6 ianuarie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Botezul Domnului (Boboteaza), eveniment religios care aminteste de botezul Mantuitorului nostru Iisus Hristos de catre Sfantul Ioan Botezatorul in apa Iordanului. Cu Boboteaza, urmata de Soborul Sfantului Ioan Botezatorul in data de 7 ianuarie, se incheie ciclul traditionalelor sarbatori de iarna.
Prin ritualul specific acestui eveniment religios, in ziua de Boboteaza, se sfintesc apele mari si se purifica mediul inconjurator de fortele malefice. Agheazma, adica apa sfintita de Boboteaza prin harul preotilor, in cadrul unui ceremonial religios, primeste virtuti terapeutice miraculoase si nu se strica de-a lungul anului. Agheazma este apa „vie", este leacul care revigoreaza trupul si sufletul, alunga bolile si spiritele malefice din viata noastra. Sarbatoarea este cunoscuta si cu numele de Teophania, termen care provine din grecescul theophania, inseamnand „aparitia-aratarea lui Dumnezeu" deoarece, la botezul lui Hristos, Sfanta Treime s-a aratat lumii pentru prima data. Potrivit evanghelistilor Matei, Marcu si Luca, atunci glasul Tatalui se face auzit din ceruri, Fiul este intrupat, stand in raul Iordan, iar Duhul Sfant se pogoara asupra lui in chip de porumbel. Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice imparatesti ale Bisericii, iar principalul eveniment din aceasta zi consta in sfintirea mare a apelor, ce urmeaza Sfinteie Liturghii din Ajunul Bobotezei si Sfintei Liturghii din ziua praznicului, scrie click.ro.
Ce spun cercetatorii despre puterea agheasmei
In testele efectuate in laboratoare de renume, cercetatorii au constatat ca apa are memorie, ca aceasta poate pastra in amintire emotiile oamenilor. In acelasi timp, acestia au dovedit ca apa are proprietati iesite din comun si ca poate sa transmita, pe mai departe, proprietatile ei. De aceea, spun specialistii, agheasma pastreaza in memorie rugaciunea de la slujba de sfintire. In urma cercetarilor, Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Stiinte Medicale din Novosibirsk, precizeaza ca, stropirea cu apa sfintita a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viata. Totusi, omul de stiinta mai adauga in pledoaria sa ca nici un chimist nu poate explica acest lucru. Dar spune fara rezerve ca apa sfintita are o compozitie chimica deosebita. Daca intr-un vas care contine apa obisnuita se toarna putina agheasma, atunci toata apa din acel recipient primeste proprietatile apei sfintite.
Referitor la puterea agheasmei, savantul japonez Emoto Masaru aduce un alt argument: apa reactioneaza la rugaciuni si formeaza cristale frumoase, luminoase; in schimb, la discutii dure sau la injurii, apa formeaza cristale intunecate. In numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica a constatat ca starea de sanatate a credinciosilor care se roaga la biserica este mai buna, iar participarea la slujba religioasa regleaza valorile tensiunii arteriale. Tot specialistii spun ca semnul crucii are o putere miraculoasa asupra microbilor patogeni, atat asupra apei de la robinet, cat si asupra celor din apele curgatoare si din rauri, fiind mai eficient chiar decat aparatele moderne de dezinfectie.
Traditii pentru spor si sanatate de Boboteaza
Ritualuri in ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Traditia aceasta este pastrata inca din secolele IV-VI, cand catehumenii (oamenii care nu erau crestini) se pregateau sa primeasca botezul. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.
In ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necasatorite iau de la preot un fir de busuioc sfintit, planta investita cu puteri magice, folosita in descantecele de chemare a ursitului. Fata care vrea sa-si afle destinul trebuie sa posteasca, sa se roage si sa puna busuiocul sub perna, in ajunul sarbatorii.
De asemenea, exista o traditie foarte raspandita in multe zone din tara pentru a afla cine este ursitul: tanara care vrea sa stie cu cine se va casatori pregateste in ajunul sarbarorii o turta din faina sarata si din apa. Tanarul care ii aduce in vis o cana cu apa este ursitul ei.
In ajunul sarbatorii, oamenii asteapta praznicul in buna intelegere; rudele si parintii nu se cearta si nu-si pedepsesc copiii, pentru altfel, se vor certa tot anul.
In ziua de Boboteaza
Sarbatoarea Bobotezei se asociaza cu practicarea unor ritualuri care difera, de multe ori, de la o zona geografica la alta. Dupa liturghie, preotul, insotit de credinciosii dintr-o localitate anume, merg in procesiune pe malul apei din localitatea respectiva pentru sfintirea apei. Spre seara, vanatorii si padurarii trag cu pusca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune ca sunt cuibarite in apa. Raurile, fluviile si lacurile sunt purificate acum si, de aceea, femeile nu au voie sa spele rufe in apele curgatoare vreme de opt zile, iar aceste ape raman sfintite trei-sase saptamani. Cand este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregateste „Crucea de gheata a Bobotezei ."
Potrivit traditiei ortodoxe, agheazma se bea dimineata, inainte de micul dejun, in zilele de post, de sarbatori sau la ceas de boala sau de mare necaz.
Traditia Iordanitului
La Boboteaza, datina cea mai importanta era Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Inca din vechime, in traditia populara se spunea ca oricine ar intra in aceasta zi in apa va fi aparat de toate bolile. Sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat langa o fantana sau o apa curgatoare. Din Agheazma binecuvantata in aceasta zi obisnuiau sa bea toti membrii familiei, iar o parte se punea si in mancarea vitelor, pentru ca si acestea sa fie sanatoase.
Si in zilele nostre, in popor se spune ca Boboteaza este dricul iernii; dupa gerul mare, traditional, zilei de Boboteaza, iarna se pregateste sa plece.
In ziua de Boboteaza, preotii sfintesc cu agheazma oamenii, casele si lucrurile din gospodaria fiecarui credincios, pentru ca toata . 
Cu apa sfintita se stropesc si animalele din gospodarie-oile, porcii si boii, animale binecuvantate de Dumnezeu. In schimb, nu se imprastie agheasma peste cai si peste iepuri, care se pot preface in diavoli.
Aghesma adunata de la trei biserici aduce spor
Cu agheasma, adunata de la trei biserici, se stropesc ogoarele, painea facuta in casa si portofelul, care contine cel putin trei bancnote noi, pentru ca sporul sa nu fie alungat din casa de gandurile rele ale dusmanilor.
Chiraleisa - datina de purificare
Pe langa intelesurile crestine, Boboteaza este o mare sarbatoare cu caracter popular. In aceasta zi se practica un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat. In mediul rural, frecvent in localitatile din Moldova, in ajunul Bobotezei sau chiar in ziua de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjura casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor : „Chiraleisa,/ Spic de grau/ Pana-n brau,/ Roade bune,/ Mana-n grane!". Tinerii colindatori poarta la caciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vasc si salcie. Exista credinta ca, rostind formula liturgica „Chiraleisa" de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieste !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug si anul care vine va fi „curat" pana la praznicul Sfantului Andrei.
Recuperarea Crucii din apa
In cele mai multe sate, dar si in mediul urban exista obiceiul de a arunca, la Boboteaza, o Cruce in apa. Astfel, dupa oficierea slujbei religioase din biserica, credinciosii insotiti de preot pornesc in procesiune catre o apa curgatoare pentru „sfintirea apelor". Atunci, preotul arunca o cruce in apa inghetata, iar flacaii mai curajosi se scufunda sa o recupereze. Cel care scoate crucea din apa este rasplatit cu colaci, cu fructe si cu bani.
In aceasta zi se consuma alimente specifice
De Boboteaza, potrivit traditiei, se consuma alimente specifice: grau fiert cu miere, iar dupa apusul soarelui se poate manca si piftie.
Sorcovitul, pentru spor si rod bogat
In multe zone din tara, la sate, barbatul cel mai varstnic si cel mai respectat din localitatea respectiva, sorcoveste oamenii si portile gospodariilor, pentru ca localitatea respectiva sa fie aparata de necazuri si pentru ca holdele sa fie manoase, iar pomii sa rodeasca mai mult decat in anul precedent. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

boboteaza traditia iordanitului
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1719 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014043 (s)