News Flash:

Traditii si obiceiuri de Sfantul Paste

5 Mai 2013
1379 Vizualizari | 0 Comentarii
Salba traditiilor adunate la marele praznic al Invierii se pastreaza de-a lungul deceniilor in fiecare zona a tarii. S-a dovedit ca traditiile cele mai cunoscute si indragite in tara noastra aduc spor, sanatate si bucurii in casele credinciosilor.

Dupa intoarcerea de la biserica, din cosul cu bucate sfintite la slujba Invierii, fiecare credincios trebuie sa manance mai intai un ou rosu sfintit. Dupa aceea, la masa sarbatoreasca, membrii familiei trebuie sa deguste din bucatele duse la biserica in cosul pascal pentru a fi sfintite in noaptea Invierii. Abia dupa ce au fost degustate preparatele din cos, membrii familiei pot manca si din celelalte feluri randuite pe masa festiva.

Cosul pascal pastreaza sporul casei

In cosul pascal se aduna bucatele care se sfintesc in noaptea Invierii si au semnificatii diferite. Sarea trebuie pastrata de gospodina in casa pentru a aduce belsug; zaharul, de asemenea, va fi pus in hrana vitelor cand acestea sunt bolnave; faina nu se imparte nici cu rudele, pentru ca rodul graului din recolta acelui an sa fie bogat; ceapa si usturoiul sunt consumate la masa festiva si ele au un rol protector in gospodarie impotriva insectelor si a pagubei. facuta de daunatori. In cosul pascal, deasupra farfuriei cu aceste simboluri, gospodina aseaza pasca, oua rosii, oua incondeiate, branza, peste afumat, sunca, sfecla rosie cu hrean, dulciuri, bani si flori.

Un obicei inedit pentru belsug

Un obicei deosebit, intalnit la Calarasi, se practica la slujba de Inviere: Credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Pasarile sunt crescute in mod special pentru implinirea acestei traditii. Cocosii albi canta la miezul noptii. Traditia din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul acela, in casa gospodarului repectiv va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti credinciosilor saraci, potrivit click.ro

Cu gandul la Lumina Invierii, un adevarat ospat al credintei, avem prilejul sa implinim traditiile milenare care ne ajuta sa depasim necazuri, ceasuri de mare cumpana, aducandu-ne bunasporire in viata de zi cu zi.

In zona Muscelului, pentru Marele Praznic al Pastelui, se pregatesc renumitii covrigi cu oua, o delicatesa specifica celor mai importante sarbatori. De Paste insa, in unele gospodarii, se coc cel putin de 12 covrigi, adica simbolul celor 12 Evanghelii.

In comuna Ilovita din judetul Mehedinti se pastreaza un obicei cu totul deosebit. A doua zi de Paste, crestinii ortodocsi, impreuna cu preotul si lautarii merg in cimitirul comunei pentru a cinsti memoria rudelor decedate. La fiecare mormant, lautarii canta o hora sau o sarba, melodia preferata in timpul vietii a celui trecut la viata vesnica. Preotul insoteste alaiul si nu exista mormant la care lautarii sa nu „ faca o bucurie" familiei celui decedat, ca o forma de respect pentru memoria mortului. La final, lautarii sunt rasplatiti cu oua rosii, cozonaci, pasca si cu vin.

In Banat, copiii se scoala in dimineata primei zile de Pasti si se spala pe fata cu apa proaspata, luata din fantana. In vasul cu apa se pune un ou rosu si fire de iarba verde, un ritual care se implineste pentru sanatatea membrilor familiei.

In Muntenia si Oltenia, acest ritual se practica an de an, in multe familii. Spre deosebire de obiceiul din Banat, in aceste zone, in farfuria cu apa proaspata, adica portia de apa luata la prima ora ( apa neinceputa) se pune oul rosu si un ban de argint. Cu aceasta apa se spala pe fata toti membrii familiei, convinsi ca vor avea spor si bani, un an intreg.

De Paste, in zona Sucevei exista obiceiul de a prepara o prajitura specifica, numita „Babele". Aceasta se prepara din aluat de cozonac, iar umplutura se face cu nuca, rahat, miere si cu mirodenii pentru dulciuri. Prajitura se sfinteste la biserica si se imparte la cimitir pentru toate rudele satenilor, decedate din mosi-stramosi.

Nu trebuie uitat ritual stropitului, practicat in Transilvania. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flacaii satului, pentru ca acestea sa aiba noroc tot anul. Baietii practica ritualul imbracati in costume traditionale. Dupa ritual, fetele ii cinstesc cu bautura preparata in casa, cu oua si cozonac.

In Bucovina, Invierea este intampinata cu focuri aprinse pe dealurile si colinele din jurul gospodariilor. Potrivit traditiei, focurile de veghe au puterea sa indeparteze farmecele, duhurile rele si paguba financiara.

Lumanarea pe care o aprindem de Pasti, la slujba Invierii, trebuie s-o aducem acasa aprinsa, apoi s-o pastram in casa si s-o reaprindem doar in anumite momente importante din viata noastra, in anul respectiv. Credinciosii duc in casa lumanarea de Pasti, ca un simbol al biruintei asupra raului si intunericului , amintind, in acelasi timp, si de biruinta vietii asupra mortii.

Dupa slujba de Inviere, este bine sa mancam un ou rosu pentru a fi sanatosi, veseli si rumeni la fata pana la Pastele urmator. In fiecare an, de Paste, vom repeta ritualul. Cojile oului mancat dupa slujba Invierii nu le aruncam la gunoi si nici nu le ardem in foc. Ritualul se pastreaza pentru ca toti puii clociti de closca sa traiasca . Dupa aceea, cojile respective le ducem la o apa curgatoare si le lasam sa pluteasca pana cand vor ajunge in "Tara" blajinilor si vor afla si ei ca se apropie Pastele lor (care se praznuieste a doua zi dupa Duminica Tomii) .

Dupa slujba de la Inviere, ne intoarcem acasa cu lumanarea aprinsa. Lumina adusa in casa in noaptea Invierii are puterea sa alunge paguba si energiile negative din caminul noastru.

In timpul anului, fetele din Banat si din Muntenia folosesc aceasta lumanare de cate ori vor sa fie apreciate si binevazute. Ele poarta lumanarea ca pe un talisman la petrecerile comunitatii unde sunt invitate , dar si la serbarile campenesti unde participa la hora. Potrivit traditiei, cel care respecta acest ritual are noroc in viata personala si este apreciat de persoanele de decizie pana la Pastele urmator. .

Aprindem lumanarea de la Inviere in timpul anului, cand ne confruntam cu necazuri, pentru a scapa de griji si de dusmani, dar si in momentele de bucurie

Pasca, o delicatesa pascala , este pregatita de gospodine in caminul lor si are forma rotunda. Traditia spune ca pasca simbolizeaza scutecele lui Iisus, care aveau o astfel de forma. Pasca este impodobita la mijloc cu o cruce , iar marginea cu o panglica impletita din aluat.


In Arges, printre dulciurile preferate la masa de Sfantul Paste se numara covrigii cu ou (numiti astfel pentru ca, in compozitia lor, se adauga 10-15 oua la un kg de faina). Fiecare gospodina care pregateste aceasta delicatesa este convinsa ca va avea belsug in familia sa.

In Banat si in Muntenia, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierii bucatelor.
Fiecare invitat la masa sarbatoreasca primeste o lingurita de paste (vin si paine sfintite). Meniul mesei festive include ciolanul de porc fiert, oua albe si gusita (mancaruri traditionale). Dupa acestea, se serveste friptura de miel.
In ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, sa le zicem frati chiar celor care stim ca ne urasc pe noi si asa sa strigam :„Hristos a Inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".

"Invierea Domnului Iisus Hristos este biruinta iubirii Lui asupra pacatului, a durerii suferite si a mortii. Invierea lui Hristos este ridicarea omului cel muritor , din cauza pacatului, la starea de structura vesnic vie , creat dupa chipul lui Dumnezeu cel vesnic viu pentru a se impartasi vesnic din iubirea divina a Prea Sfintei Treimi. Prin Invierea lui Hristos cel rastignit se arata ca iubirea omului fata de Dumnezeu si fata de semeni poate fi mai tare decat ura, violenta si moartea", ne spune parintele Valentin Fotescu, preot la Biserica Sfanta Vineri Noua din Bucuresti.




Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

salba traditiilor traditiile biserica
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1669 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018291 (s)