News Flash:

Tragicul Teofil Lianu

16 Octombrie 2013
1769 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6586 RON (-0.0004)
USD: 4.0976 RON (+0.0122)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Teofil Lianu (pseudonim al lui Teofil Costiug; 11 decembrie 1908, Capu Campului, judetul Suceava - 15 septembrie 1997, Suceava) este un poet. Este fiul Glicheriei (nascuta Olaru) si al lui Grigore Costiug, tarani. Din cauza razboiului Lianu nu poate urma cursul primar la varsta cuvenita. Ar fi invatat, astfel, sa citeasca abia pe la 14 ani, dupa care, dandu-si examenele, s-a inscris la Scoala Normala din Vascauti pe Ceremus, pe care a absolvit-o in 1929.
A fost invatator in Plaiu Cosminului si in alte localitati din zona. Primele versuri, iscalite cu numele real, ii apar in „Dorinta" (1928), revista normalistilor vascauteni, in „Moldova literara" (Mihaileni), „Zorile Romanatului" (Caracal) si in „Vointa scoalei", unde publica ani in sir. Alegandu-si pseudonimul Teofil Lianu, se alatura gruparii literare din jurul lui Mircea Streinul si colaboreaza la periodicele bucovinene „Argonaut", „Glasul Bucovinei", „Orion", „Junimea literara", „In preajma gandului", „Pana literara", „Flux", „Timpul", „Iconar", la unele fiind si redactor, dar si la „Frize" din Brasov ori „Lanuri" din Medias. A condus cateva publicatii efemere, „Flanc", „Izvodiri" si „Crai nou".
Trei plachete - Rod (1933), Stampe in lumina (1933), Cer valah (1934) - precum si un ciclu gazduit in „Revista Fundatiilor Regale" ii aduc un inceput de notorietate, pe care o consolideaza volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937) si Curcubeu peste tara (1937; Premiul Societatii Scriitorilor Romani). „Gandirea", „Gand romanesc", din nou „Revista Fundatiilor Regale" si indeosebi „Convorbiri literare" ii deschid coloanele. Mobilizat, invatatorul-poet participa la prima faza a celui de-al doilea razboi mondial, experienta ce transpare in plachetele Cartea stihurilor (1942) si Carte de cruciat (1943). Scrie frecvent la „Bucovina", „Bucovina literara", „Revista Bucovinei", „Credinta" etc.
Dupa 1944 dispare o vreme din viata literara, pentru a reaparea in 1947 la „Zori noi". Se pare ca ulterior a fost si inchis pe motive politice. Stabilit la Radauti, unde este muzeograf si functionar la o banca, izbuteste sa publice, sub un nou pseudonim, Teofil Dumbraveanu, o suita de carti pentru copii - Seman flori... (1955), Hai, teiule, hai... (1955), Buna dimineata, Soare! (1955), Ascultati ce spune vantul (1958), Cantaretii noptii (1961), Tara Soarelui (1967). Acestora li se adauga, tarziu, alte trei volume de poezii, proiectate inca din anii '40: Cantece si distihuri (1981), La poarta lui Stefan Voda (1985), si dupa 1989, cand intra in viata monahala, Rapsod in Arboroasa (1995).
Inradacinat in ruralitatea bucovineana si ispitit mai putin de orizontul altor culturi, „iconarul" Lianu isi nutreste sensibilitatea precumpanitor descriptiva din izvoarele folclorului. Din acesta, cu buna intuitie, ia mai ales imagini de mare forta, comparatii si metafore „revelatoare". Nota personala, la care ajunge treptat, provine din juxtapunerea unor elemente aparent disparate, ceea ce da impresia unui tablou poantilist („Codru, verde laicer, / Cu laute-n guse, cuci, / Soare, galben semincer, / [...] Vultur, fulger pe Rarau, / Frunza-n dunga si haiduci, / Ziua, clopot peste hau, / Cer bucovinean, stergar"). Regionalismele (burdujel, malaiste, laicer, calamar), interjectiile si exclamatiile naiv admirative („Mai si mai, creste aurul in clai" sau „Ce muiere, mai, si luna") sunt destul de rare, iar „tonul taranesc silit" (G. Calinescu) are rostul de a intrerupe aglomerarea suavitatilor, potrivit crispedia.ro.
Si in versificatie tiparul folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiste, / Suna boabele ca niste / Bani de aur in chimir" sau „Naruie-te, naruie, / Lutule, pe anii mei, / Luna, codrilor de tei, / Daruie-te, daruie"). Prin „stampe in lumina" ori in pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasa intrevazuta in bucuria de a trai in ritmul naturii si al cutumelor ancestrale, intr-un eros ce impleteste adorarea marianica si impulsul primar in relatia, familiara orizontului rustic, cu sacrul si, mai rar, in luciri de constiinta sociala si revolta („Plug infipt in lut si-n carne / Si norod flamand, rascoala" sau „Drum batut de tara plina / Cu de toate si straina").
 „Cartea a doua" din Curcubeu peste tara distileaza aceleasi teme si motive intr-un sir de distihuri al caror model il constituie cimiliturile si ghicitorile populare, dar si, poate, „poemele intr-un vers" ale lui Ion Pillat. Alunecarile in manierism si chiar in artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scapat nici poetului, care in Cartea stihurilor si Carte de cruciat adanceste filonul religios (Hram la Putna) si da expresie unor trairi noi, in special sentimentului acut al „marii treceri", proiectat pe fundalul sumbru al razboiului.
La distanta de cateva decenii, Cantece si distihuri releva acelasi pastelist, acum intr-o expresie epurata, decantata, amintind poezia concisa a Extremului Orient, precum si un rapsod (una dintre piese se intituleaza Eu, rapsodul Teofil) al confruntarii dureroase cu sfarsitul, indulcita de credinta, de dragostea pentru cei apropiati, pentru limba si meleagul strabun. Circumscris unor trairi identice este si volumul La poarta lui Stefan Voda, un fel de epopee constituita din nouazeci si doua de piese, toate in spirit popular, turnate in tipar de balada, doina, bocet sau pastel. Capitol foarte bogat, nefiind doar teren de evaziune in anii proletcultismului, poezia pentru copii a lui Lianu e de buna calitate, duiosia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocatia pedagogului.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

teofil lianu teofil costiug poet moldova literara notorietate
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1966 (s) | 34 queries | Mysql time :0.029664 (s)