News Flash:

Tratatul de la Trianon

6 Octombrie 2013
2210 Vizualizari | 0 Comentarii
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in Primul Razboi Mondial si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat invins in Primul Razboi Mondial.
Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania), pe de o parte, si de Ungaria, de alta parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii sai: Austria, Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), Romania si Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi Mondial, celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, in 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, in 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, in 27 noiembrie 1919) si cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 si repudiat apoi, fiind inlocuit cu tratatul de la Lausanne).
Tratatul este divizat in patru parti. Prima parte include Pactul Ligii Natiunilor (parte comuna pentru toate tratatele de pace incheiate dupa Primul Razboi Mondial).
Partea a doua (articolele 27-35) defineste frontierele Ungariei cu statele vecine. In principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera romano-ungara este descrisa in sectiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere intre Romania si Ungaria).
In principiu, Tratatul consfintea includerea teritoriului Croatiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croatia) si Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) in cadrul Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, a Slovaciei si Ruteniei (azi: Republica Slovacia si, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) in cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei si partii rasaritene a Banatului in cadrul Romaniei si a Burgenlandului in cadrul Republicii Austriei.
Partea a treia (articolele 36-78), intitulata "Clauze politice pentru Europa", continea o serie de clauze privind, pe de o parte, cadrul bilateral al relatiilor dintre Ungaria si statele vecine, recunoasterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispozitii referitoare la cetatenie, protectia minoritatilor nationale.
Partea a patra (articolele 79-101), intitulata "Interesele Ungariei in afara Europei", continea prevederi referitoare la renuntarea de catre Ungaria la tratatele incheiate de catre Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) si China.
Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise in tratat, au fost delimitate in anii imediat urmatori. Singura exceptie a fost orasul Sopron (in limba germana Ödenburg) din Burgenland, care, in urma unui plebiscit tinut la data de 14 decembrie 1921, a decis sa ramana parte a Ungariei.
Dispozitiile tratatului referitoare la minoritatile din Ungaria au fost aplicate partial, astfel ca procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind, in prezent, unul din statele cele mai omogene etnic din Europa.
Tratatul de la Trianon a consfintit existenta unui stat maghiar independent, ideal al revolutionarilor maghiari de la 1848 si al oamenilor politici maghiari in perioada de sfarsit a Dublei Monarhii, chiar daca nu in frontierele imaginate de acestia. In ciuda acestui fapt, Tratatul a fost si continua sa fie perceput in mentalul colectiv maghiar drept o catastrofa. Din aceasta perspectiva Tratatul de la Trianon reprezinta doar actul care a consfintit sfarsitul regatului Sfantului Stefan, regat care, de facto, disparuse in secolul al XVI-lea, prin infrangerea de la Mohács si divizarea teritoriilor sale intre Imperiul Otoman si Sfantul Imperiu Roman (devenit ulterior Austria si, in 1867, Dubla Monarhie, Austro-Ungaria), dar care, formal, a continuat sa existe, imparatii de la Viena purtand pana la sfarsit si titlul de regi apostolici ai Ungariei.
Tratatul de la Trianon a consfintit trecerea catre statele succesoare sau vecine a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungara a Dublei Monarhii) si a 63% din populatie, aceasta din urma, in majoritatea ei, alcatuita din etnici ne-maghiari. Totusi, traseul noilor frontiere, in multe cazuri, nu s-a suprapus granitelor etnice (din motive obiective, data fiind imposibilitatea delimitarii exacte a regiunilor cu populatie amestecata), astfel ca peste 3,3 milioane de etnici maghiari au ajuns in afara teritoriului Ungariei, majoritatea lor traind de-a lungul granitelor din statele succesoare noi.
Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important in constiinta populatiei statelor succesoare sau vecine; in principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfintit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungara a Dublei Monarhii) si a consfintit o realitate existenta pe teren (majoritatea teritoriilor fusesera deja ocupate de catre fortele armate ale Romaniei, Cehoslovaciei si Regatului Sarbilor, Croatilor si Slovenilor).
Desi istoriografia maghiara si unii oameni politici maghiari au sustinut ca Dubla Monarhie reprezentase o solutie mai echitabila pentru minoritati si ca slovacii, croatii, rutenii, romanii din Transilvania ar fi fost mai favorizati in cadrul Dublei Monarhii decat in statele succesoare, nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a sustinut revenirea la starea de lucruri anterioara Primului Razboi Mondial. Desi slovacii si croatii au urmarit sa obtina independenta aproape imediat dupa 1920, scopul lor era crearea propriilor state nationale, ideal realizat abia dupa 1990.
Regatul Ungariei, statul rezultat in urma Primului Razboi Mondial, a urmarit revizuirea, fie si partiala, a Tratatului de la Trianon, aliindu-se, in acest scop, cu statele revizioniste, Germania si Italia. Desi in perioada 1938-1941 s-a reusit anexarea unor teritorii care apartinusera Dublei Monarhii (1938 - sudul Slovaciei, 1939 - Ucraina Subcarpatica, 1940 - nordul Transilvaniei, 1941 - teritorii aflate azi in Serbia, Croatia si Slovenia), frontierele de la Trianon au fost consfintite din nou in anul 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), incheiat intre Puterile Aliate si Ungaria.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ungaria mperiului austro-ungar versailles romania
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1637 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018869 (s)