News Flash:

Trei descoperiri arheologice controversate din Romania

10 Ianuarie 2014
3253 Vizualizari | 0 Comentarii
Trei descoperiri arheologice din Romania au facut inconjurul lumii dand nastere la destule discutii aprinse intre specialisti. Presa a vuit ca doar era vorba de cel mai vechi Homo Sapiens descoperit, de cea mai veche asezare stabila din Europa si de cea mai veche atestare a scrierii pe Pamant. Sunt teorii ce au parte de adepti si contestatari, iar adevarul este / va fi stabilit de specialisti, scriu cei de la adevaruldespredaci.ro.
Cel mai vechi mesaj scris al omenirii a fost descoperit in Romania. Un mesaj mai vechi cu aproximativ un mileniu decat cel lasat mostenire de sumeriene. O descoperire arheologica, mult contestata, prin care Romania poate fi inscrisa in topul arheologiei mondiale. Este vorba de trei tablite din lut care au fost descoperite de echipa arheologului Nicolae Vlassa in localitatea Tartaria din judetul Alba. Pe doua dintre ele se regasesc reprezentari animaliere si vegetale, iar pe o a treia sunt patru grupuri de semne, parte a unui stravechi sistem de scriere.
Descoperirea a avut loc in anul 1961 si a generat destule discutii. Punctul de pornire al acestora l-a constituit supozitia ca tablitele dateaza din jurul anului 5.500 i. Hr. Astfel, aceste tablite ar fi cu un mileniu mai batrane decat cele sumeriene, considerate a fi, pana deunazi, purtatoarele celui mai vechi mesaj scris al omenirii.
Teoria este contestata de multi specialisti in domeniu, iar contraargumentele lor pornesc de la faptul ca nu s-a efectuat datarea tablitelor cu ajutorul radiocarbonului. Acesta este elementul recunoscut ca fiind adjuvant principal in datarea descoperirilor arheologice. Procedura de tratare cu radiocarbon a fost imposibila in cazul tablitelor de la Tartaria pentru ca acestea au fost uscate intr-un cuptor. Contestatarii teoriei amintite mai au un argument: nu s-au dat publicitatii fotografii realizate in sit, in momentul descoperirii. Alta ipoteza? Tablitele ar fi ajuns pe teritoriul actual al Romaniei datorita unor contacte economice cu Orientul.
Replica celor care sustin vechimea tablitelor de la Tartaria tine de un schelet si de cateva figurine, descoperite impreuna cu tablitele. Scheletul a uimit si el: initial se credea ca ar fi vorba de osemintele unui barbat, dar apoi s-a stabilit ca este vorba de scheletul unei femei de aproximativ 55 de ani. Varsta e una extraordinar de inaintata pentru vremurile in care a trait femeia, adica acum 7.500 de ani. In ceea ce priveste figurinele – 26 realizate din lut si 3 din alabastru – ele sustin vechimea tablitelor pentru ca tratarea cu radiocarbon a demonstrat ca figurinele au fost realizate in urma cu peste sapte milenii.

VEZI SI 
S-a descoperit scriere dacica la Chitila? 

Ion, primul homo sapiens
Inconjurata de controverse a fost si descoperirea lui Ion, cel despre care se crede ca ar fi primul homo sapiens din Europa. Povestea lui Ion incepe intr-o pestera din Muntii Aninei, acolo unde un grup de speologi a descoperit o veche mandibula. Procedura datarii cu radiocarbon a relevat faptul ca mandibula numara aproximativ 40.000 de ani si apartine celui mai vechi homo sapiens European descoperit pana in prezent.
Veterana descoperire a primit si un nume –Ion, iar locul unde a fost gasit a fost indelung cercetat. Lipsa unor ramasite de unelte i-a determinat pe cercetatori sa concluzioneze ca pestera nu a fost locuita, Ion traind si murind in alt loc.
Povestea continua cu alte doua descoperiri din Anina: un craniu de Homo Sapiens, botezat Vasile, si alte fosile umane care au primit numele Maria. Diferenta o fac insa cei 14.000 de ani care ii despart pe Maria si Vasile de Ion. Altfel spus, cei doi sunt mult mai tineri decat primul homo sapiens din Europa.
Cateva picanterii legate de Ion? Specialistii romani nu si-au permis sa plateasca analizele cu radiocarbon, dar antropologul Erik Trinkaus a acceptat sa realizeze procedura. Ion a mostenit ceva si de la stramosii neanderthalieni: este vorba de trasaturile care il apropie de omul de Neanderthal.
Schela Cladovei
Indelung dezbatuta a fost si ipoteza conform careia la Schela Cladovei ar fi existat cea mai veche asezare stabila din Europa, descoperita de arheologul Vasile Boronean. Se pare ca aceasta dateaza de acum 10.000 de ani si s-a dezvoltat intre anii 8000-5500 i. Hr. Indiciile au fost oferite arheologilor prin piatra, osul si cornul descoperite aici. Si argumente ar mai fi: stablirea unei asezari aici ar fi fost posibila datorita conditiilor bune de viata pe care campia Dunarii le oferea. In plus, ipoteza este sustinuta de o a doua descoperire: la Cuina Turcului a fost gasita o falanga de cal pe care este incrustat un romb. Vechimea ei? 11.000 de ani, spun specialistii.
Idea controversata a celei mai vechi asezari stabile europene la Schela Cladovei a mai primit un sprijin: vecinii sarbi au descoperit si ei dovezi similare la Lepenski Vir, pe celalalt mal al Dunarii. Se pare ca cele doua asezari sunt surori: dateaza din aceeasi perioada; comunitatile aveau aceleasi indeletniciri, pescuitul, vanatul, cresterea animalelor si cultivarea pamantului, si erau preocupate in aceeasi masura de stocarea hranei. Tocmai stocarea hranei, alaturi de cultivarea pamantului, le-ar fi permis sa intemeieze asezari stabile.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

descoperiri arheologice vezi si schela cladovei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.3951 (s) | 34 queries | Mysql time :0.028832 (s)