News Flash:

Ultima etapa a reformelor initiate de Ceausescu in 1967

19 Ianuarie 2014
1279 Vizualizari | 1 Comentarii
Documentul originar s-a intitulat „Propuneri de masuri pentru imbunatatirea activitatii politico-ideologice, de educare marxist-leninista a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”. Continea un set de 17 propuneri adresate de Nicolae Ceausescu Comitetului Executiv al PCR in data de 6 iulie 1971. 
Aprobate unanim si difuzate printr-o consfatuire cu activul de partid in domeniul ideologiei, activitatii politice si cultural-educative, acestea au devenit programul de resort al etapei societatii socialiste multilateral dezvoltate, prag al oranduirii comuniste. In voluntarismul sau fantezist, nu este catusi de putin exclus ca liderul roman sa-si fi inchipuit ca tocmai el va fi campionul trecerii liniei catre acest rai pe pamant. 
,,Tezele din Iulie" criticau manifestarile burgheze, cosmopolitismul, muzica decadenta, consumul bauturilor alcoolice in localurile destinate tineretului, emisiunile de televiziune care propaga idei straine spiritului nostru etc. Postulau rolul conducator al partidului si obligatia infaptuirii sarcinilor sale de catre toti oamenii muncii. 
Ca sa fie bine cunoscute, urma ca invatamantul politico-ideologic sa devina activitate obligatorie pentru toate categoriile – de la elevi la pensionari, de la studenti la taranii cooperatori. In plus, in toate formele si la toate nivelele sa fie promovata creatia cu continuturi militante, scrie adevarul.ro.
Consfatuirea cu activul de partid din domeniul ideologiei, culturii si educatiei din 9 iulie 1971 nu a facut decat sa aprobe propunerile lui Ceausescu. Si, in spirit critic si autocritic, sa extinda gama exemplelelor negative, angajamentelor si initiativelor novatoare. 
Atmosfera generala a ,,dezbaterii” politice reverbereaza si in discursul secretarului Comitetului Central cu propaganda. ,,Dezbatem, in aceasta consfatuire de lucru, probleme de exceptionala insemnatate pentru activitatea generala a partidului, pentru ridicarea nivelului muncii politico-ideologice si cultural-educative, pentru orientarea activitatii tuturor celor ce lucreaza in diverse sectoare ale frontului nostru ideologic, aprecia viitorul disident Ion Iliescu. Propunerile de masuri prezentate de tovarasul Nicolae Ceausescu si adoptate de Comitetul Executiv constituie un important sprijin pentru orientarea clara, ferma, principiala, de pe pozitii partinice, a amplei activitati de educare, de formare a constiintei oamenilor, proces deosebit de complex, dar si deosebit de important pentru actuala etapa a dezvoltarii societatii noastre. Traducerea in viata a acestor masuri are o importanta deosebita pentru cresterea continua a rolului partidului ca factor constient, dinamizator, organizator al intregii activitati de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate.” 
Cireasa de pe tort            
Integrate in noutatile organizatorice puse pe roate de Ceausescu, documentele si evenimentele politice centrate pe domeniul culturii apar ca actul final al reformelor lui, incepute in 1967 prin lansarea noului mecanism-economico-financiar, Consiliului Economic si adunarilor oamenilor muncii. Continuase, in acelasi an, cu creatia Consiliului Securitatii Statului instalata pe temelia Securitatii Poporului. Acestea au fost detaliate in articolele precedente ale  serialului nostru. 
Pasul urmator a fost ceea ce se va numi propagandistic rezolvarea creatoare e problemei nationale prin crearea consiliilor oamenilor muncii de nationalitate maghiara si germana. 
„Inflorirea natiunii socialiste” a fost un capitol constant al programelor partidului, la Congresul al X-lea, Ceausescu laudandu-se cu  doua mii de scoli cu limbi de predare in limbile nationalitatilor conlocuitore unde invatau 240 000 elevi, cu 40 de reviste si ziare pentru maghiari, germani si alte neamuri, in formula consacrata. Datorita acestei politici, imgrantii in Germania Federala s-au integrat mult mai usor in patria de origine decat cei veniti din alte tari ale lagarului socialist dupa cum vor recunoaste ei dupa caderea regimului. O tusa definitiva a acestei reforme s-a vrut a fi Hotararea Ministerului Invatamantului din vara lui 1971, prin care se extindea reteaua de scoli si clase cu limba de predare in limbile nationalitatilor conlocuitoare. In primavara aceluiasi an, scriitorul Domokos Geza, aboslvent al institului moscovit de literatura ,,Maxim Gorki” si director al Editurii Kriterion a fost ales vicepresedinte al Consiliului national al oamenilor muncii de nationalitate maghiara. 
 In fine, in toamna lui 1971, Ceausescu si-a incheiat programul novator de revenire la sovietele leniniste prin inlocuirea Ministerului Culturii  cu Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste. In fruntea acestuia a fost pus Dumitru Popescu, rodat intre timp si prin coordonarea Consiliului National al Radioteleviziunii Romane. 
Aici s-au incheiat schimbarile organizatorice incepute in 1967, apreciate de liderul Romaniei reforma de anvergura si de profunzime care schimbase fata socialismului inaintea perestroikai lui Gorbaciov. De aceea, in opinia lui, nu avea ce invata de la Gorbaciov.  
Prima manifestare de dupa ,,tezele din iulie” a fost defilarea de ziua nationala a Romaniei, organizata in Piata Aviatorilor din Capitala. 
Timp de trei ore, cei 150 000 demonstranti s-au scurs prin fata tribunelor: una centrala cu 500 de ocupanti si doua laterale a cate 550 locuri. Au marsaluit, in coloane distincte, armata, garzile patriotice, tinerii care faceau pregatire pentru apararea patriei, brigadieri, sportivi, pionieri cu flori pentru tribune. Si restul de circa 134 000 oameni ai muncii. Printre  steagurile, stemele, lozincile si saluturile demonstrantilor, chipul lui Ceausescu nu era singular, ci acompaniat de portretele lui Marx, Engels si Lenin si ale membrilor Comitetului Executiv. 
Dupa amiaza si a doua zi in toate marile piete si in parcurile din toata tara s-au organizat serbari si spectacole artistice, intreceri sportive, carnavaluri ale tineretului, serbari campenesti. Practic, toata viata urbana si din centrele comunale a fost monopolizata de aceste actiuni organizate de vatafii educatiei politico-ideologice. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nicolae ceausescu pcr
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

laurean.sandru  | #940
da a facut toate aceste lucrurii scoli culturii etc --dar sa un uitam era --prima data zidul berlinului.....a doua uara era política marxit leninista....si el era la mijloc cu o datorie de 10 000.000.000---si totusi a facut tootul sa DEZVOLTE O SOCIETATE---caderea zidului berlinului era iesirea lui la pensie....daca un interveneau niste dobitoci--care habar naveau cei política ce-i economía sau industria .de fat un pera vreausa vorbesc destre asta
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2032 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018656 (s)