News Flash:

Ultimele reforme ale lui Petru I al Rusiei

5 Martie 2015
550 Vizualizari | 0 Comentarii
Petru I pune in locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de ministri restrans, caruia ii adauga o Camera de justitie si infiinteaza un Senat care are autoritate legislativa, judecatoreasca si executiva. Senatul se supune tarului.

In 1719, marile gubernii au fost impartite in 45 (mai tarziu 50) de provincii, fiecare dintre acestea fiind conduse de un guvernator militar. In 1721 s-a creat un sistem de guvernare urbana locala pentru a li se da cetatenilor mai instariti controlul asupra ordinii publice si securitatii interne. Aceasta organizare dupa model suedez nua fost efcienta in Rusia. Oamenii nu erau educati si de incredere pentru a pune masurile in aplicare si Petru s-a vazut nevoit sa apeleze la sodati pentru a rezolva problemele. In 1722 a devenit clar ca proprietarii de pamant nu erau nici dispusi nici capabili sa colecteze eficient taxa pe cap de locuitor, asa ca sarcina a fost data armatei.

Inlesneste oamenilor din popor patrunderea in randurile nobilimii. Prin ucazul din 16 ianuarie 1724, un soldat, chiar daca nu este de neam, poate ajunge ofiter, primind totodata rang de nobil, pe care-l vor mosteni urmasii sai. Incurajeaza cresterea animalelor, introduce rase noi de bovine, infiinteaza cele dintai herghelii, le arata taranilor cum sa secere graul cu secera si nu cu cosorul.

Vezi si Petru al II-lea, singurul fiu al Tareviciului Alexei Petrovici

Datorita lui, industria rusa cunoaste un avant nebanuit. Ii scuteste de serviciul la stat si de impozite pe cei ce construiesc fabrici si pe rudele acestora, le acorda imprumuturi fara dobanda, precum si privilegiul de a cumpara, incepand din 1721, robi de la mosieri pentru a-i folosi in intreprinderile proprii.

Prin ucazul din 23 martie 1714, Petru schimba statutul familiilor aristocratice, prin care impiedica faramitarea pamantului; fiul sau fiica cea mai mare vor mosteni tot pamantul, ceilalti copii isi vor imparti intre ei bunurile mobile. S- renuntat la titlurile traditionale cum era cel de "boier", adoptandu-se cele de "conte" si "baron".

Vezi si Maria Cantemir, metresa Tarului Petru cel Mare

A incurajat traducerea in rusa a unor manuale cu subiecte practice ca aritmetica sau astronomia si a infiintat scoli de matematica si navigatie, constructii civile, chirurgie, minerit. La sfarsitul domniei, avea in plan infiintarea Academiei de Stiinte. A introdus obligativitatea educatiei pentru membrii nobilimii, care incepand cu 1714 nu mai aveau voie sa se casatoreasca decat daca detineau certificatul de absolvire a unei scoli elementare.

Pertu considera ca biserica trebuie sa fie sub controlul statului si sa serveasca nevoile acestuia. Dupa moartea Patriarhului Adrian in 1700, Petru nu a numit nici un inlocuitor. Mosiile patriarhului au trecut sub controlul Departamentului Manastirilor si veniturile in proprietatea statului. In urmatorii 20 de ani, biserica a fost supusa unui control din ce in ce mai riguros. In 1716 episcopii au fost obligati sa depuna un juramant de cerdinta fata de tar. In 1721 Petru a plasat biserica sub controlul Sfantului Sinod, un organism supus dreptului de veto al Procuratorului Sef, un demnitar mirean propus de tar. In 1724 a desfiintat schiturile si micile manastiri, astfel ca din cele 1.200 de manastiri existente la 1700, mai functionau in 1800 doar 452.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

petru i dume boierilor senat marile gubernii rusia nobil
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2287 (s) | 34 queries | Mysql time :0.082598 (s)