News Flash:

Un cataclism misterios din 1257, ce a lasat urme la ambii poli ai Pamantului, si-a dezvaluit secretele

6 Ianuarie 2014
1442 Vizualizari | 0 Comentarii
Evenimentul misterios ce a avut loc in 1257 a fost atat de mare incat semnatura sa chimica a fost descoperita atat in gheata din Arctica, cat si in cea din Antarctica. Textele medievale europene vorbesc despre o racire brusca a climei si de recolte esuate.
Acum, o echipa internationala de cercetatori a publicat in jurnalul PNAS o cercetare care pare sa indice cauza ciudatului eveniment: o eruptie a vulcanului Samalas de pe insula Lombok din Indonezia.
In zilele noastre, structura originala a muntelui nu mai exista, in urma sa ramanand un lac vulcanic urias format in crater.
Echipa de cercetatori a facut legatura intre urmele de sulf si de praf din gheata polara si datele colectate in regiunea Lombok (printre care datarea cu radiocarbon, tipul si distanta de raspandire a rocilor si cenusei vulcanice, cercurile copacilor si chiar cronicile locale ce relateaza prabusirea Imparatiei Lombok in secolul al XIII-lea).
„Dovezile sunt foarte puternice si convingatoare”, afirma profesorul Clive Oppenheimer, de la Universitatea Cambridge.
„Am efectuat un efort similar unei investigatii politiste. Nu stiam cine este vinovatul, dar aveam data crimei si amprente sub forma elementelor geochimice din stratul de gheata, iar aceste elemente ne-au permis sa descoperim care este vulcanul responsabil”, a explicat profesorul Franck Lavigne, de la Universitatea Pantheon-Sorbonne din Franta, co-autor al lucrarii.
Pana acum, eruptia din 1257 fusese atribuita mai multor vulcani din Mexic, Ecuador si Noua Zeelanda. Acesti candidati nu au trecut, insa, de proba datarii. „Doar Samalas se potriveste in toate aspectele”, explica oamenii de stiinta.
Studiile efectuate de cercetatori in Lombok sugereaza ca pana la 40 de kilometri cubi de roci si cenusa s-au imprastiat in urma eruptiei, iar materialul cel mai fin ejectat din vulcan a atins o altitudine de peste 40 de kilometri deasupra muntelui.
Calculele matematice arata ca aceasta forta era necesara ca materialul sa fi fost purtat de-a lungul intregului glob pamantesc in cantitatile descoperite in Groenlanda si Antarctica.
Impactul asupra climei ar fi fost semnificativ
Textele medievale vorbesc despre o vreme ingrozitoare in vara ce a urmat in 1258. A fost frig, iar ploaia era de neoprit, provocand inundatii.
De curand, arheologii au descoperit scheletele a mii de persoane in gropi comune in Londra si le-au datat in 1258.
„Nu putem spune cu siguranta ca cele doua evenimente prezinta o legatura, dar cu siguranta populatiile ar fi fost afectate”, a comentat profesorul Lavigne.
In comparatie cu alte eruptii catastrofale, Samalas a fost cel putin la fel de puternica precum Krakatoa (1883) si Tambora (1815), spun cercetatorii.
Gheturile arctice si antarctice contin indicii ce sugereaza ca un alt eveniment colosal a avut loc in jurul anului 1809, insa – la fel ca Samalas pana de curand – vulcanul vinovat continua sa se ascunda.
„Este incredibil ca nu am descoperit dovezi referitoare la vulcan. Unde in lumea asta ai putea ascunde astfel de vesti negative?”, spune profesorul Oppenheimer, potrivit descopera-mistere.ro
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

evenimentul misterios gheata arctica antarctica
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2023 (s) | 23 queries | Mysql time :0.034996 (s)