News Flash:

Un MISTER greu de elucidat. Cum au fost construite piramidele

2 Octombrie 2013
2577 Vizualizari | 0 Comentarii
Construirea faimoaselor piramide din Egipt a necesitat un efort enorm, iar oamenii de stiinta continua sa descopere noi detalii despre modul in care au fost realizate aceste monumente istorice.
Oamenii de stiinta au descoperit ramasitele unei operatiuni de catering masive in orasul in care locuiau muncitorii, la o mica distanta de piramide.
Orasul muncitorilor se gaseste la aproximativ 400 de metri la sud de Sfinx, aici locuind oamenii care au contruit piramida faraonului Menkaure, cea de-a treia si ultima piramida de pe platoul Giza.
Situl este cunoscut si sub numele sau din limba araba, Heit el-Ghurab, fiind supranumit si „Orasul Pierdut al Constructorilor de Piramide”.
Pana acum, cercetatorii au descoperit un cimitir in apropiere in care se gasesc trupurile constructorilor, o ingraditura aflata in sudul orasului in care erau tinute si sacrificate animalele si numeroase oase de animale.
Pe baza oaselor descoperite, a datelor nutritionale si a altor descoperiri din acest sit, arheologii estimeaza ca in fiecare zi erau sacrificate aproximativ 1800 de kilograme de carne de la vaci, oi si capre pentru a hrani constructorii, potrivit istoriesicultural.ro.
Aceasta dieta bogata in carne, alaturi de serviciile medicale disponibile (scheletele unor muncitori contin oase vindecate), ar fi reprezentat un motiv in plus prin care egiptenii erau atrasi sa munceasca la piramide.
„Oamenii erau ingrijiti, erau bine hraniti atunci cand munceau, astfel erau multe lucruri atragatoare la acest loc de munca”, a explicat Richard Redding, cercetator in cadrul Ancient Egypt Research Associates (AERA), grupul care excaveaza si studiaza acest oras al muncitorilor de mai bine de 25 de ani.
„Cel mai probabil, cei ce munceau la piramide aveau parte de o dieta mult mai buna decat ce aveau la ei in sate”, a explicat Redding.
In orasul muncitorilor, ce a fost locuit pentru aproximativ 35 de ani, cercetatorii au descoperit numeroase oase de animale. Desi cercetatorii nu sunt inca siguri de numarul total al oaselor, Redding estimeaza ca au fost identificate aproximativ 25.000 de oi si capre, 8.000 de vite si 1.000 de oase de porc.
Aproximativ 10.000 de muncitori au ajutat la construirea piramidei Menkaure, estimeaza specialistii AERA, la care se adauga o forta de munca mai redusa ce era prezenta de-a lungul anului pentru a pregati pietrele si pentru a completa pregatirile si masuratorile necesare. Aceasta forta de munca redusa ar fi depus un efort mai mare timp de cateva luni, in fiecare an, incepand cu luna iulie. „Timp de patru-cinci luni in fiecare an aduceau o forta de munca mare pentru a muta blocurile de piatra, iar acesti muncitori nu faceau nimic altceva decat sa mute pietrele”, a explicat Redding.
Evident, construirea unei piramide este o munca extrem de dificila. Muncitorii aveau nevoie de cel putin 45-50 de grame de proteine in fiecare zi, explica Redding. Jumatate din aceasta cantitate de proteina ar fi fost obtinuta din peste, fasole, linte si alte surse vegetariene, iar cealalta jumatate ar fi fost obtinuta din oi, capre si vaci, estimeaza specialistul. Cel mai probabil, laptele si branza nu erau folosite ca sursa de proteina din cauza problemelor de transport si deoarece in acea vreme vacile produceau putin lapte.
Combinand aceste necesitati cu numarul de oase descoperite, Redding a stabilit ca aproximativ 11 vaci si 37 de oi sau capre erau consumate in fiecare zi. Pe langa acestea, muncitorii mai erau hraniti cu grane, bere si alte produse alimentare.
Pentru a mentine acest ritm, egiptenii ar fi avut nevoie de o turma de 21.900 de vite si 55.000 de oi si capre doar pentru muncitorii de pe platoul Giza, estimeaza Redding.
Animalele acestea ar fi avut nevoie de aproximativ 401 kilometri patrati de pasune. Daca adaugam si teritoriul necesar pentru asezarile in care stateau pastorii si alte terenuri necesar, numarul creste la aproximativ 1.205 kilometri patrati, o zona similara celei ocupate astazi de orasul Los Angeles. Chiar si asa, o astfel de suprafata ar fi ocupat doar 5% din totalul intinderii deltei Nilului.
Aceste animale aveau nevoie si de pastori – aproximativ un pastor la fiecare sase vite si un cioban la fiecare 50 de oi sau capre. In total, numarul estimat al pastorilor este de 3,650, iar atunci cand sunt luate in calcul si familiile acestora numarul se ridica la 18.980, aproximativ 2% din populatia Egiptului in acea perioada.
Aceste turme ar fi fost raspandite in satele din delta Nilului, fiind ulterior aduse in orasul muncitorilor din Giza pentru a fi sacrificate si gatite. La finalul vietii lor, animalele ar fi fost tinute in partea de sud a orasului, unde cercetatorii au descoperit recent o ingraditura. Aceasta cuprinde si doua zone de sacrificare, fiind descoperita sub un teren modern de fotbal.
Studiul a relevat detalii interesante despre viata in orasul muncitorilor care au ridicat piramidele. De exemplu, sefii acestora mancau cea mai mare parte a vitelor, iar cei ce locuiau in cartierul muncitorilor mancau mai ales oaie si capra.
Redding afirma ca nu este surprinzator faptul ca sefii preferau sa manance vita, dat fiind ca era carnea cea mai de pret in Egiptul antic. „Desigur, vita este o carne cu un statut inalt”, spune Redding, subliniind ca apare mult mai frecvent in scenele din morminte decat carnea de oaie sau de capra. De asemenea, in scenele imortalizate in morminte nu apare niciodata carnea de porc.
Asezare situata imediat la est de orasul muncitorilor prezinta o planificare mult mai putin stricta decat orasul constructorilor, iar ramasitele descoperite aici sugereaza ca locuitorii din aceasta asezare consumau un numar mare de porci. De asemenea, dovezile descoperite de cercetatori sugereaza ca persoanele din acest oras situat la est desfasurau actiuni de comert cu muncitorii pentru a obtine fragmente de colt de hipopotam.
Aceste descoperiri sugereaza ca locuitorii din asezarea estica nu erau direct implicati in construirea piramidelor, avand mai degraba o relatie speciala cu muncitorii care au ridicat aceste uriase monumente.
„Cei din est nu primeau mancare in fiecare zi, la fel ca persoanele din orasul muncitorilor. Este o asezare urbana tipica agricultorilor, fiind cel mai probabil o relatie simbiotica intre cele doua orase”, explica Redding.
Cercetatorii afirma ca descoperirile sugereaza ca nu toti muncitorii locuiau in orasul muncitorilor, fiind posibil ca unii constructori sa fi campat chiar langa piramide.
„Ce credem noi – si o sa publicam in scurt timp descoperirile noastre – este ca in orasul muncitorilor locuiau constructorii cu abilitati dezvoltate, iar muncitorii temporari erau cazati in tabere temporare situate langa piramide”, spune Redding.
„Cel mai probabil acesti muncitori nu aveau nevoie de multe facilitati. Cel mai mult aveau nevoie de umbra – nu aveau nevoie de o sursa de caldura, pentru ca nu erau acolo iarna”, spune Redding.
Cercetatorii planifica acum sa studieze ramasitele din orasele muncitorilor care au lucrat la piramidele Khufu si Kahfre, ceilalti doi faraoni care si-au construit piramide pe platoul Giza. Redding se asteapta ca noile sapaturi sa inceapa intr-un an sau doi.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

construirea piramide egipt sfinx araonului menkaure aera
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1799 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019593 (s)