News Flash:

Un moldovean in fruntea rezistentei din Banat - Spiru Blanaru

3 Octombrie 2013
2118 Vizualizari | 0 Comentarii
Spiru Blanaru s-a nascut langa Tecuci in anul 1919. Blanaru a fost unul din liderii miscarii armate anti-comuniste din Muntii Banatului.
Asemeni multor moldoveni care si-au parasit plaiurile natale in cautarea unui trai mai bun si Spiru Blanaru ajunge in Banat, in comuna Domasnea. Aici este "adoptat" de familia lui Nicolae Horascu, seful garnizoanei Miscarii Legionare din zona. Apropierea de familia Horascu va fi deplina atunci cand Spiru Blanaru se va casatori cu fata "gazdei" sale, Maria Horascu.
Intrarea in familia amintita va duce la intensificarea activitatii sale in cadrul Miscarii Legionare, fapt pentru care avea sa fie luat rapid in colimator de autoritati.
Pleaca la Bucuresti unde studiaza dreptul pe care-l va absolvi cu brio devenind un apreciat avocat. Viata linistita de familie (tocmai i se nascuse un baietel, Corneliu) si cariera juridica ii va fi intrerupta dupa 1947 atunci cand tot mai multi romani iau calea muntilor.
Spiru Blanaru incepe organizarea grupurilor de partizani din Banat
Odata cu anul 1947 (dupa ce comunistii au castigat alegerile din 1946, furand voturile), armata rosie incepe implantarea bolsevismului la noi in tara. Cei care constituiau o primejdie pentru comunisti erau desfiintati prin exterminare. Primul obstacol inlaturat a fost monarhia.
Au urmarit indeaproape pe ofiterii monarhisti, partidele istorice si pe legionari, care constituiau principala forta anticomunista eficienta la acea vrme. Portile inchisorilor s-au deschis. Au intrat cu miile, cu zecile de mii si chiar cu sutele de mii.
In acest moment tot mai multi banateni fug in munti ca sa scape de arestarile masive, de abuzuri si ca sa lupte impotriva comunismului Asa a luat fiinta si grupul de partizani din Teregova, condus de Spiru Blanaru, Petre Domasneanu si Gheorghe Ionescu, in 1948 scrie hotnews.ro.
Gheorghe Ionescu a organizat comuna Teregova pentru a putea sustine si aproviziona grupul lui Spiru Blanaru si al Col. Uta.
"In vremea aceea nu se mai facea deosebire intre taranisti, liberali, militari sau legionari. Toti erau romani, cu o singura datorie, aceea de a apara fiinta neamului de dusmanii de la rasarit, bolsevicii.
Cand a fost obligat sa fuga in munti, Gheorghe Ionescu s-a dus in grupul lui Spiru Blanaru", scrie profesorul Atanasie Berzescu (un participant activ la evenimente) in cartea sa "LACRIMI SI SANGE. Rezistenta anticomunista armata din muntii Banatului":
Sfarsitul anului 1948 si inceputul lui 1949 il prinde asadar pe Spiru Blanaru, cu grupul sau, pe dealurile Teregovei, organizandu-se si aprovizionandu-se.
Atac asupra postului de jandarmi din Teregova
La inceputul organizarii sale, grupul lui Spiru Blanaru si Gheorghe Ionescu a fost unul ofensiv incercand sa nimiceasca trupele de securitate si sa-i alunge pe invadatorii bolsevici.
Dar fiindca dupa fiecare lovitura data de ei Securitatea organiza represiuni asupra populatiei s-a renuntat la atac si s-au mentinut doar pe pozitii de aparare sperand ca puterile occidentale si SUA sa vada lupta si suferinta poporului roman si sa intervina pentru eliberarea sa.
Pe aceasta linie se inscrie si atacul asupra postului de jandarmi din comuna Teregova. Totul a inceput atunci cand unul din partizani, Anculia Moise, a fost arestat in seara zilei de 12 ianuarie 1949 si dus la Postul de jandarmi Teregova.
Spiru Blanaru, Gheorghe Ionescu, Anculia Petru si Ghimboase Nicolae hotaras atacarea postului de jandarrni si eliberarea lui Moise Anculia.
Iata cum descrie evenimentele la ancheta Stoichescu Pavel, unul din cei implicati in atacul asupra postului de jandarmi din Teregova:
"Dupa ce s-a organizat atacul Postului de jandarmi pe la orele 2 noaptea 12-13 ianuarie am plecat cu toti in curtea Perceptiei vis-a-vis de Postul de jandarmi, unde ne-am plasat in pozitie de tragere, iar Petru Anculia si Stoichescu Ion s-au plasat in curtea Postului de jandarmi.
La semnalul dat prin fluieraturi de catre comandantul organizatiei Ionescu Gheorghe a inceput atacul, Spiru Blanaru a tras cu mitraliera, ajutat a fost de Grozavescu Ianas iar restul am tras cu diferite arme ce aveam asupra noasta. Petru Anculia si Ion Stoichescu au tras cu un pistol automat si cu o arma civila.
Unul dintre ei a aruncat si o trotila. Dupa ce s-a tras cateva minute s-a dat ordinul, nu pot sa precizez de catre Spiru sau Ionescu, ca sa intram in Postul de jandarmi sa scoatem pe Anculia Moise.
Dupa terminarea atacului au intrat la post Copaceanu Martin si Cimpoca Iacob, care au iesit impreuna cu Moise Anculia si Ienasiga Grigore. Stiu ca Copaceanu Martin si Cimpoca Iacob au luat de la post doua arme Z. B."
Luptele de la Pietrele Albe-cea mai grea infrangere suferita de trupele de Securitate
Una din cele mai importante lupte date impotriva Securitatii din istoria rezistentei anticomuniste din Romania a fost lupta de la Pietrele Albe din Banat. Partizanii au prins intr-o ambuscada doi spioni ai Securitatii dar unul le-a scapat. Alertata de acesta trupele de Securitate au pornit in urmarirea partizanilor si i-a ajuns la Pietrele Albe.
Spiru Blanaru si Gh. Ionescu au condus stralucit lupta dupa toate regulile militare, iar partizanii s-au aparat indarjit provocand pierderi grele trupelor de Securitate.
Ca urmare a acestei infrangeri suferitei, ministrul de externe al URSS s-a plans la ONU de "banditii de pe dealurile Teregovei care lupta cu arma in mana impotriva comunismului" (marturie ramasa in analele ONU-mai multe documente despre rezistenta din Banat pe fgmanu.net).
Batalia este descrisa de prof. Atanasie Berzescu in cartea de memorialistica citata mai sus:
"Spiru Blanaru si Gheorghe Ionescu se asteptau acum la un atac din partea securitatii. S-au pregatit de lupta. Se aflau pe dealul Carciobati, sub muntele Semenic. De aici s-au deplasat spre Pietrele Albe. Ajunsi acolo, s-au asezat in linie de aparare. Nu mai aveau timp sa se ascunda.
Era ziua de 22 februarie 1949. Zapada mare, gerul aspru. Securitatea a deschis focul cu toate armele in flancul stang al grupului. Din aceasta pozitie partizanii au respins atacul securitatii cu un foc nemilos de arme automate. La mitraliera, in cadrul grupului se aflau Ion Berzescu-Berda, tragator si Petru Berzescu-Berda incarcator, frati. Spiru Blanaru conducea lupta.
Au cazut multi morti din partea securitatii. De la partizani nici un mort. Atacul a fost respins. Armata s-a retras incarcandu-si mortii in caruta. Vazand ca flancul stang este bine fixat la teren si inzestrat cu armament bun, securitatea a deschis un alt foc, atacand flancul drept al grupului. Aici au facut o bresa.
Doi partizani au cazut in lupta, Petru Anculia-Miloi si Ghita Urdareanu din Domasnea.
Se apropia de inserat. Grupul a facut o manevra de retragere organizata, derutand securitatea prin sustinerea retragerii cu foc continuu de catre centrul de aparare a liniei de lupta. Lupta a durat pana noaptea tarziu. Armata era hartuita din toate partile de grupuri de cate trei partizani.
[...]In urma infrangerii de la Pietrele Albe, securitatea a organizat urmarirea in intreaga zona a Teregovei, extinzand-o pana la Domasnea, Cornereva, Mehadia. Inspre Caransebes au cuprins toate comunele din jurul Slatinei-Timis."
Vandut de socrul unuia dintre partizani. Arestat si incarcerat la Caransebes
Spiru Blanaru, cu grupul, lui s-au retras de la Pietrele Albe catre Fenes. Intre Rusca si Fenes, la locul numit Tarsatura, se organizeaza iarasi in aparare, asteptandu-se de data asta la un atac mai puternic si mai bine organizat al Securitatii.
Un grup in frunte cu Spiru si cu Ion Caraiman pleaca spre Fenes, pentru informatii si alimente. Ajunsi la Fenes, in casa lui Ion Caraiman, isi dau seama ca securitatea sta la panda si intuiesc ca socrul lui Caraiman le pregatise vanzarea. Urmarim firul povestirii asa cum il reda profesorul Berzescu:
"In casa lui Ion Caraiman au fost primiti cu o prefacuta caldura de catre socrul lui Caraiman, Spiru si-a dat seama ca ceva nu-i curat la mijloc. Socrul, plecand afara, a disparut. In aceasta situatie, Spiru cu Caraiman au iesit repede din casa, fugind prin gradina spre padure.
Securitatea le-a luat urma, deschizand foc asupra lor. Ei au raspuns cu foc. In timpul acesta, Petru Berzescu si Iacob Cimpoca s-au retras spre padure. In aceasta lupta a cazut mort Ion Caraiman, iar Spiru Blanaru a fost ranit la picior.
Era 12 martie 1949. Albul zapezii de pe colinele Fenesului se inrosise. Sangele lui Ion Caraiman curgea in aceeasi iarna cu zapada mare, sange varsat in apararea neamului de urgia comunista. Sangele lui Spiru Blanaru se infratea cu sangele lui Ion Caraiman in omatul mare.
Spiru Blanaru a fost arestat si dus la Securitatea din Caransebes. Nu a incercat nici o sinucidere cu grenada."
Executati la Padurea Verde pe 25 iunie 1949
Procesul lui Spiru Blanaru si al celorlalti partizani nu a iesit de pe linia proceselor-inscenare din acea vreme. Asa ca sentinta "condamnare la moarte" dat in cazul sau nu a mai surprins pe nimeni.
"La proces au fost obligati sa participe muncitori, tarani, femei si tineri, care fusesera instruiti sa aplaude si sa sustina sentinta cu manifestari puternice de aprobare. Nimanui insa dintre membrii familiilor acestora nu li s-a permis accesul.
Sotia lui Spiru Blanaru, Maria, reuseste sa pacaleasca paza exerioara, dar nu poate patrunde in sala de judecata.
Tanara de atunci va ramane pentru copilul ei, de-a lungul timpului, brat ocrotitor, tinandu-i loc si de tata. Nu dupa mult timp, Maria Blanaru cu fiul Cornel, cu soacra si bunica vor fi deportati la Cuza-Voda (Ileana Sliveanu, Cararile sperantei)
Au fost condamnate la moarte prin impuscare 5 persoane, iar alte 7 la munca silnica intre 15 si 20 de ani. Procesul a avut loc in cladirea in care-si are azi sediul Primaria orasului.
In 25 iunie 1949, la Padurea Verde, alaturi de Spiru Blanaru mai sunt executati: comandorul Domasneanu Petre, Petre Puschita zis Mutascu, Romulus Maritescu zis Fert si capitanul Ioan Tanase.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

spiru blanaru tecuci liderii miscarii anti-comuniste
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1596 (s) | 23 queries | Mysql time :0.011472 (s)