News Flash:

Un mormant „pictat” cu psalmi acum 1.600 de ani, descoperit la Mangalia

14 Februarie 2018
436 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7607 RON (+0.0043)
USD: 4.1939 RON (+0.0058)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
mormant

Una dintre cele mai vechi asezari cunoscute din tara, anticul Callatis, revine in atentia iubitorilor de istorie. Arheologii au descoperit aici un mormant pictat cu psalmi, aflat in necropola paleo-crestina (romano-bizantina, de secol IV-V d.Hr), o raritate pentru astfel de monumente funerare. Acest mormant se afla la aproximativ 1,5 km spre vest de zidul de aparare al cetatii Callatis, pe strada Oituz, la aproximativ 100 m dupa traversarea caii ferate.

Aici au mai fost descoperite morminte construite din lespezi sau blocuri de piatra cioplite si morminte de tip hypogeum, dar nu intr-o asa buna stare de conservare. Mormantul se afla la 1, 20 m fata de actualul nivel de calcare al solului, accesul in camera funerara facandu-se printr-un „dromos” ce are tavanul boltit, fiind acoperit cu placi de calcar si cinci trepte din blocuri de calcar fasonate.

Cercetatorul stiintific doctor Sorin Marcel Colesniuc, seful Muzeului de Arheologie „Callatis” din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, ne-a declarat ca in anul 1959, in partea de vest a orasului Mangalia, au fost cercetate mai multe morminte apartinand necropolei romano-bizantine a cetatii Callatis, datata in secolele IV – VI d.Hr. Cercetarile au continuat in anul 1967, numarul mormintelor ridicandu-se la peste 150. „Cercetarile au continuat de-a lungul timpului (in anii 1983, 1998, 2000 etc), ultimele descoperiri in necropola romano-bizantina fiind realizate in vara acestui an, cu prilejul unor cercetari arheologice avand caracter preventiv. Adancimea la care se aflau mormintele era cuprinsa intre un metru si un metru si jumatate si erau orientate pe directia est – vest. Cele mai multe dintre ele erau construite din blocuri de piatra frumos cioplite, sau lespezi de piatra. Unele dintre blocurile de piatra erau fragmente arhitectonice refolosite, care proveneau din cetatea Callatis,” a subliniat dr. Sorin Marcel Colesniuc. Arheologii spun ca majoritatea mormintelor sunt colective (de familie), numarul scheletelor descoperite intr-un asemenea mormant fiind cuprins intre doua si sase, insa uneori erau mai multe. Defunctii fusesera ingropati unii peste altii, pe spate, cu capul spre vest si picioarele catre est.

O categorie aparte de morminte, din necropola paleo-crestina de la Callatis o constituie mormintele de tip hypogeu (constructii subterane formate din mai multe incaperi). Aceste constructii demonstreaza existenta unor familii instarite in cetatea Callatis. De asemenea, au mai fost cercetate morminte de inhumatie cu protectie de olane, morminte in ciste de piatra realizate din placi de calcar (unele tencuite) sau din blochete de calcar, dar si morminte in gropi simple. Numeroase vase de lut ars, opaite, vase din sticla si bijuterii (cercei confectionati din aur, margele din sticla si cornalina, bratari din sarma de bronz), fibule de bronz si monede au fost descoperite in zona necropolei romano-bizantina.

Dr. Colesniuc a mai afirmat ca un mormant deosebit de important, unde au fost inmormantati 20 de defuncti, a fost descoperit la adancimea de 1,20 m. Monumentul arheologic a fost cercetat in anul 1983. Intrarea in mormant se facea printr-un dromos (culoar de acces) cu o lungime de 3 m. Acesta era prevazut cu 5 trepte. Camera funerara are lungimea de 3,60 m, latimea de 2,30 m si inaltimea maxima de 2,18 m. „Tavanul este boltit, tencuit cu un liant alb-cenusiu, cu pleva in compozitie. Interesant este faptul ca, in antichitate, accesul in camera funerara s-a realizat printr-o intrare aflata pe peretele de est, dromosul fiind blocat cu o lespede de calcar. Pe peretii dromosului si deasupra intrarii in camera funerara sunt pictate, cu vopsea rosie, mai multe cruci. Tot aici, a fost descoperita si o inscriptie in limba greaca, scrisa cu vopsea rosie. Textul, tradus in limba romana, este urmatorul: „Doamne ajuta-ma si spala-ma!”, semnificatia fiind aceea de mantuire”, a subliniat Colesniuc.

Si in camera funerara exista cate o cruce, pe fiecare dintre cei patru pereti, pictata cu aceeasi vopsea rosie. Interesant este si faptul ca in camera funerara, pe peretii de vest si de est, au fost realizate opt orificii in care au fost fixate patru barne, ce sustineau o podea pe care s-au practicat ultimele inhumari. O alta inscriptie in limba greaca, scrisa tot cu vopsea rosie, a fost descoperita pe peretele de vest. Textul inscriptiei este: „Nu ma voi teme Doamne, pentru ca Tu esti cu mine”.

Cercetarile au demonstrat ca au existat doua faze distincte in care s-au realizat inhumarile. In prima faza au fost inhumati 11 defuncti, ale caror resturi au fost descoperite in gropile sapate in cele patru colturi ale camerei funerare. In adancitura din coltul de sud-est a fost descoperita si o cruce din aur, cu o piatra rosie in centru. In cea de-a doua faza au fost inhumati 9 defuncti (pe podeaua de scandura mentionata mai sus), dupa ce au fost adunate ramasitele celor 11 schelete si au fost ingropate in colturile camerei funerare. Ultimii inhumati aveau, ca inventar funerar, vase ceramice si un vas din bronz. Inventarul funerar, stilul de constructie si inscriptiile descoperite, monumentele funerare din necropola romano-bizantina toate ne descriu viata spirituala a callatienilor, in secolele IV-VI d.Hr.

Mormantul pictat cu psalmi, din necropola paleo-crestina a Callatisului, reprezinta o raritate pentru monumentele arheologice din perioada crestinismului timpuriu a Dobrogei si prin punerea sa in valoare se va arata perenitatea elementului crestin multimilenar.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1818 (s) | 34 queries | Mysql time :0.023244 (s)