News Flash:

Unirea ne-a scapat de multe tragedii

27 Martie 2013
1338 Vizualizari | 0 Comentarii
Ce au insemnat pentru Basarabia si basarabeni acei 22 de ani (1918-1940) si inca trei (iulie 1941 - august 1944), de altfel, in componenta Romaniei? 

Mai intai, taranul basarabean a primit pamant. Or, Sfatul Tarii, consemnand prin Declaratia din 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu Romania, a tinut neaparat, pana la autodizolvare, sa realizeze una dintre nazuintele sacre ale basarabenilor - sa voteze in toamna aceluiasi an (27 noiembrie) Legea privind reforma agrara, prin care basarabenilor, in functie de pamantul detinut de comuna respectiva, li s-a dat in proprietate gratuit pana la sase hectare de pamant: arabil, padure si imas. 

In sfarsit, visul taranului basarabean a devenit realitate. Am urmarit atent relatiile funciare dintre basarabeni in perioada respectiva: pamantul a fost marea lor dragoste, intrucat orice metru patrat de pamant a fost luat in evidenta, cultivat, explorat cu grija, iar atentarea la dreptul de proprietate asupra pamantului se sanctiona.

Apoi, Unirea din 27 martie 1918 ne-a ferit de ororile unui razboi civil, caci dupa asa-numita mare revolutie socialista din octombrie 1917 de la Sankt Petersburg, care, in fond, n-a fost altceva decat un puci militar organizat de bolsevici, Rusia a fost cuprinsa de un oribil razboi civil. Atrocitatile au durat mai multi ani, rastimp in care aveau sa lupte frate contra fratelui, vecin contra vecinului, sat impotriva satului, si au adus milioane de refugiati, dar si numeroase jertfe omenesti. La noi a fost tocmai invers. Dupa vremurile tulburi de la finele anului 1917 - cu atentate, anarhie si dezmat in satele basarabene, organizate de bandele bolsevice aparute pe Frontul Romanesc in retragere (izgonite in scurt timp de Armata Romana peste Nistru), in urmatorii 22 de ani, basarabenii au cunoscut ororile acestui flagel al lumii civilizate doar din presa.

Imediat dupa 1918, scoala romaneasca, ce era cunoscuta si apreciata pentru nivelul exigentelor ei, se extinde si asupra Basarabiei. In sfarsit, basarabenii pot invata in limba materna, cea romana, pot tipari carti in grafia latina, pot edita ziare. Rezultatele acestor beneficii s-au vazut imediat, insa aveam sa le apreciem mai tarziu, cand, imi aduc aminte, pana prin anii ’90 ai secolului trecut, auzeam frecvent: „Patru clase romanesti bat zece rusesti!“. Tot in acea perioada s-au construit masiv scoli (Romania instituise chiar o medalie „Pentru constructii scolare“) si institutii de cultura.

Gratie perioadei romane, am scapat de primele experiente ale bolsevicilor de organizare economica a statului si a taranimii: asa-numita noua politica economica, apoi colectivizarea fortata. Or, ademenitorul decret al sovietelor privind improprietarirea taranilor nu a mai ajuns sa fie pus in practica. Declaratia respectiva a ramas o mostra de minciuna, manipulare si propaganda bolsevica. Taranul rus, care pana la 1917 avea ceva pamant, a fost bagat cu forta in colhoz, iar cei care se impotriveau au fost trimisi in surghiun.

N-am cunoscut atunci nici politica dezastruoasa a autoritatilor sovietice de industrializare cu orice pret a tarii. La realizarea acestei politici nu s-a tinut cont de nimic: nici de necesitatea unei asemenea masuri atunci cand era nevoie de paine, nici de lipsurile populatiei in urma industrializarii (efectele aveau sa se vada in curand), nici de lipsa fundamentarii stiintifice etc. Rusia sovietica si-a construit tancuri in detrimentul bunastarii populatiei.

Ne-a ferit Dumnezeu de holodomor, marea foamete din anii 1932-1933 din Ucraina organizata de bolsevici. Locuitorii de pe malul drept al Nistrului primii au simtit ca se intampla ceva anormal pe celalalt mal, caci trecerile neautorizate peste frontiera sovieto-romana se inmultisera. Dupa ce le-au fost maturate podurile, moldovenii din Transnistria, si nu doar ei, amenintati cu puscaria pentru neindeplinirea planului de „postauca“ (impozit obligatoriu), manati de urgia foametei, au navalit in Basarabia dupa o bucata de paine. Potrivit unor estimari recente, foametea din acei ani a nimicit peste sase milioane de ucraineni.

Pentru ca eram parte integranta a Romaniei, ne-au ocolit si represiunile politice din anii 1936-1937 din URSS. Paranoicul Stalin in acei cativa ani a exterminat toata intelectualitatea rusa. NKVD, masina diabolica de nimicire a propriilor cetateni, avea sa se napusteasca cu toata furia asupra intelectualitatii care mai ramasese in Rusia si nu se refugiase. In doar cativa ani, Rusia a fost lipsita de floarea natiunii.

Ne-a ferit cel de Sus si de doua razboaie la care au fost manati cetatenii sovietici. Planurile kominterniste de revolutie mondiala au condus, mai intai, la implicarea URSS in razboiul civil din Spania, in care sovieticii au participat activ. Apoi, la o agresiune contra vecinei de la nord, Finlanda, atacata de Uniunea Sovietica in 1939. Cati cetateni sovietici s-au jertfit pentru idealuri false inca nu se cunoaste cu precizie.

Nefiind parte a „Imperiului natiunilor“, basarabenii au avut posibilitatea sa se familiarizeze cu valorile occidentale. Nu se cunosc cifre exacte, insa multi basarabeni si-au facut studiile in Europa, la institutii de prestigiu. Expresia „Am fost la Paris“ nu era mai putin frecventa si prestigioasa decat cea „Am fost la Bucuresti“.

In fine, ca sa ne limitam doar la aceste argumente, biserica din Basarabia rupta de la trupul Bisericii Ortodoxe Romane in anul 1812 a revenit la canoanele stramosesti. Astfel, dupa mai bine de o suta de ani, basarabenii ascultau slujbele si isi rosteau rugaciunile in limba romana, isi botezau copiii si isi petreceau apropiatii pe ultimul drum rostind cele sfinte in limba stramosilor. Contributia bisericii la pastrarea constiintei nationale in acea perioada a fost una decisiva. Credinta in Dumnezeu ne-a ajutat sa supravietuim.

Tavalucul comunist nu ne-a ocolit totusi in anii urmatori. Odata cu venirea sovieticilor, mai intai in luna iunie 1940, apoi dupa 23 august 1944,  basarabenii aveau sa simta pe propria piele toate tragediile: nationalizarea pamantului, colectivizarea fortata, foametea, represiunile politice si deportarile.

sursa:historia.ro

unire urss stalin
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1535 (s) | 35 queries | Mysql time :0.015797 (s)