News Flash:

URIASA MINCIUNA DIN DEX: Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului national romanesc au nume… luate de la straini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

14 Februarie 2017
2234 Vizualizari | 0 Comentarii
costum calus oltenesc
Etimologiile DEX-ului par „normale”, cand sunt rupte de intreg. Dar cand analizam intregul, ele devin mai mult decat absurde: sunt antistiintifice. Poti sa imprumuti de la vecini numele unui fel de mancare (ciulama, gulas, pizza) sau al unei bauturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiusa, kalasnikov), al unui aparat inventat de curand (sputnic, lunohod, computer, mouse). Dar nu majoritatea pieselor de port national, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.

Uitati-va atent la taranca specialistilor in rasfoit dictionare.


Bunda[1] din piele de oaie si catrinta[2] de lana le-au inventat stramoasele noastre din neolitic, cand au domesticit oile. Pe spatele bundelor romanii brodeaza si azi simboluri geto-dacice vechi cat lumea, cum ar fi Pomul Vietii si pasarea-suflet. Catrinta o teseau la stativele alcatuite dintr-un bat sprijinit pe doua craci infipte in pamant, iar urzeala era intinsa de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost in stare sa inventeze si nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au aratat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu stiu de ce nu le-au luat de la acestia. I-au asteptat pe maghiari, ca sa se produca alt miracol lingvistic in stil DEX: desi vedeau pentru prima data o catrinta, maghiarii le-au dat romancelor numele fustei lor traditionale. Desi e mai logic sa admiti ca femeile maghiare, dupa ce au invatat sa teasa, au luat de la dace catrinta si, pocind nitel cuvantul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd sa afirmi ca pentru piese vestimentare stravechi romanii au imprumutat nume de la ultimii migratori veniti langa noi.

Vezi si DACII au ajuns in Anglia? Descoperire DE SENZATIE - VIDEO


Ia[3], bluza femeiasca, daca ar putea vorbi, ar spune ca nu-i luata de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni cand desenau pe oalele lor aceleasi semne ca cele de pe maneca sa. In fata iei, toata suflarea europeana trebuie sa se inchine adanc. Pe manecile sale a pastrat, in forma de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altita[4] formule magice, care indepartau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din pacate acestea n-au putut indeparta duhurile respective si din etimologiile DEX-ului. Conform lui, cand au venit legionarii, stramoasele noastre n-au avut alta treaba decat sa umble pe sub gardurile castrelor cersind cuvinte, inclusiv pentru camasa lor. DEX-ul afirma ca legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistica, s-a transformat in ie.

Cand ma uit la picioarele tarancii imbracate in etimologiile „specialistilor” de la Academie, ma copleseste mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a asteptat turcii ca sa le dea un nume. Iar pentru coltuni inchipuiti-va ca s-a dus tocmai in Grecia. La limba neogreaca. Dar cand, cu ce mijloc de transport si in ce regiune a Greciei au mers stramoasele noastre dupa numele unor simple obiecte de imbracat pe picioare, specialistii in confectionat etimologii tac malc.

Cu opincile si nojitele le-a fost mai usor. Au tras o fuga la bulgari.

Pentru brau[6] au facut o drumetie lingvistica in Albania. Conform rasfoitorilor de dictionare, alte popoare importau mirodenii, matase, cafea. Noi importam cuvinte.

Vezi si Memoria veacurilor din "Tara Dacilor" de la Sibiel

Sa nu uitam de traista[7]. Geanta traditionala de lana tesuta la stative. Stramoasele noastre o purtau pe umar din stravechime. Dar numele ei, ati ghicit, l-au imprumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Cand, cum, in ce imprejurari? Ce intrebari dacomanice? Rasfoitorii de dictionare trebuie crezuti pe cuvant. Altfel se supara si te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.

Acum uitati-va la taranul roman. N-are in costumul traditional niciun cuvant de la geto-daci.


Este incredibil! Pana si OPINCA ROMANEASCA, aia pe care o puteti vedea pe Columna lui Traian, purtata de stramosii nostri inca de acum 2.000 de ani, cica e imprumut din BULGARA, de la migratorii care au venit dupa veacuri de la razboaiele dintre Decebal si Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!

Sumanul[8], paltonul dacic din lana batuta la piua, gluga[9], opincile, nojitele au nume bulgaresti. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar daca ar putea vorbi, aceasta haina dacica ar spune ca originea numelui sau vine dintr-o radacina proto-indo-europeana -koug’, care insemna ,,coaja”, ,,invelis”. O piele uscata, ca o coaja, ce invelea trupurile dacilor cand batea crivatul de nord. Dovada: acest radical exista in mai multe limbi indo-europene. Stiu ca lingvistilor oficiali le tremura barba, cand un Mihai Vinereanu sau alti cercetatori de buna credinta fac paralele intre limba romana si limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie stiintifica. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului ca, rasfoind dictionarele vecinilor, obtii acest tablou monstruos: costum national romanesc cu numele pieselor exclusiv de imprumut?!

Palaria, fiindca nu au gasit-o nicaieri, au dat-o cu ,,et. nec.”

Dar culmea cinismului e ca autorii DEX-ului nu se sinchisesc sa spuna despre cioareci, pantalonii dacici stransi pe picior, ca au ,,etimologie necunoscuta”. Am observat ca sustinatorii romanizarii au frica de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, gasirea unor echivalente in limbile indoeuropene vechi nu sunt in favoarea romanizarii. De aceea in DEX nu veti gasi nici principii ferme, nici metoda, nici criterii stiintifice. Totul este arbitrar. De aici si masa compacta de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine cand ne uitam la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvantul ,,cioareci”. Cihac il considera imprumutat din maghiarul szövelèk ,,tesatura”. Saineanu il lua din turca, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromana, cioara ,,sireturi pentru picioare”. Observati intentionata incalceala. Daca ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac si alti etimologi seriosi de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adaugat, in limba veche traco-daca, sufixul -iko-s, obtinandu-se keuriko-s. In traco-daca se zicea k’uriko-s. In straromana ciorecu. Iar in romana cioarec(i). Prin geto-daci, cuvantul a ajuns la noi. Metoda urmata de Vinereanu se cheama comparativ istorica. Si ea chiar il duce pe cercetator la originea cuvintelor. Spre deosebire de rasfoitorii de dictionare, care vor sa ne convinga ca cuvintele nu evolueaza in decursul a mii de ani, ci sar parleazul, ca niste gaini, de la un vecin la altul. Dar mai ales ca au sarit parleazul de la toti vecinii in limba noastra. Asta te face sa pui la indoiala corectitudinea celor de la DEX.

Pana si unealta principala de munca a taranului roman are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].

Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Si pe acestea le-a imprumutat de la slavi.

Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parca-l aud intreband pe un cititor inimos.

Fireste ca nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slava.

Dar macar sufletul[18] ii al lui?

Ce intrebare dacomanica! Fireste, ca nu. Conform DEX-ului l-a luat din latina. De la un suflitus cu asterisc, adica el nu exista in limba latina, dar rasfoitorii de dictionare presupun ca ar fi existat. De ce? Ca sa provina din el romanescul suflet, pe care ei nu l-au gasit nicaieri.

Dar macar capul, creierul, mintea, a munci, a gandi sunt ale lui?

Nu, nici vorba. Capul, mintea si creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci si a gandi l-au invatat maghiarii.

Citind etimologiile DEX-ului, ai senzatia ca te afli in lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neaga totul. Cu un cinism si o lipsa de logica demna de un balamuc, romanului i se neaga adevarata identitate. Are in vocabular cuvinte de la toti vecinii si strainii. Numai de la stramosii sai reali, geto-dacii, nici unul. Iti vine greu sa crezi in profesionismul celor ce au alcatuit un asemenea ,,instrument stiintific”.

Intrebarea este: ,,Cui foloseste el?”

Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Branza Mihaileanu! Simplul bun simt este suficient pentru a ne da seama ca DEX-ul este o catastrofa stiintifica, un instrument de mentinere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastra, cu radacini clare in spatiul geto-dac (costumul popular romanesc seamana bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu traditii care se pierd in negura timpului, sa nu poata pastra nici macar o denumire geto-daca din costumul pe care il poarta de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede asa ceva? In concluzie, putem spune ca dictionarul Explicativ al Limbii Romane este o mizerie iar faptul ca Academia Romana il gireaza este foarte grav. Ar fi interesant sa se faca o cercetare pentru a vedea cati dintre autorii DEX-ului, in ultimul secol si jumatate, au fost romani. Din informatiile mele, majoritatea au fost de alta etnie…

[1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dictionar Etimologic al Limbii Romane pe baza cercetarilor de indo-europenistica, Bucuresti, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.

                [2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.

                [3] Din radicalul proto-indo-european lino, care defineste inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.

                [4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a creste”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.

                [5] Origine traco-daca. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.

                [6] Origine traco-ilirica. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.

                [7] Origine dacica. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.

                [8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.

                [9] Origine traco-ilirica. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.

                [10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, koug’- ,,coaja”, invelis”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.

                [11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.

                [12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.

                [13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.

                [14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.

                [15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.

                [16] Origine traco-ilirica. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.

                [17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.

                [18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

costum_de_barbat
dex absurde antistiintifice mancare ciulama gulas pizza bauturi vodka
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1987 (s) | 23 queries | Mysql time :0.034185 (s)