News Flash:

Uriasii in traditiile populare

26 Noiembrie 2013
2640 Vizualizari | 0 Comentarii
Uriasii, acest popor fantastic al traditiilor romanesti, ne este prezentat ca apartinand primelor timpuri ale antropogenezei. Ei sunt cunoscuti in traditia populara sub diferite nume precum: uriesi, jidovi, tatani, tartori sau tatari. Ei ar fi locuit pamantul inaintea oamenilor obisnuiti iar legendele povestesc multe lucruri ciudate despre neamul lor.
Uriasii faceau parte din categoria oamenilor giganti, un singur urias fiind echivalentul a douazeci si cinci de oameni obisnuiti, scriu cei de la sfatulbatranilor.ro.
Datorita puterilor lor extraordinare sunt numiti cu epitetele de „pozniti” si „voinici fara pereche”. Dimensiunile lor erau colosale. Capul lor era cat o bute mare, parul lung si incalcit, ochii extrem de mari, trupul planturos, mainile si picioarele lungi si mersul sleampad.
Cand se deplasau calcau din deal in deal, puteau duce o vaca in spate fara vreun efort, puteau transporta copaci imensi din care isi construiau case iar cand se delasau prin padure, pravaleau in urma lor copacii facand partii largi prin padure. Cand beau secau paraiele si raurile, revarsau lacurile cand se scaldau, cu ciocanele lor erau in stare sa pravaleasca stanci enorme, iar palosele lor erau in stare sa reteze varfurile muntilor.
Femeile uriasilor erau voinice, muncitoare, guralive si posedau un caracter mult mai bland decat al sotilor lor.
Desi deseori amintiti in legende si basme ca luptatori, uriasii erau pasnici de felul lor, devenind periculosi numai cand erau agresati sau infuriati. Desi exista mentiuni mitico-folclorice despre uriasi antropofagi (posibil capcaunii cunoscuti si sub denumirea de cap-cani) acestia nu mancau carne de om ci mai degraba traiau in buna intelegere cu oamenii. Se spune ca stirpea uriasilor a disparut in urma potopului.
De altfel, unul dintre cele mai cunoscute motive in povestile despre uriasi este tocmai acela al luarii oamenilor in poala de catre fata de urias dimpreuna cu boii si cu plugul cu care acestia lucrau pamantul. Motivul semnifica, asa cum vom vedea, o actiune civilizatoare a uriasilor asupra oamenilor obisnuiti, acesti uriasi nefiind chiar atat de fantastici pe cat par. Revelatoare in acest sens este o legenda din satul Capalna (jud Salaj) : Familia de uriasi de la Podu Gogoronii, unde se afla Casa Uriasului, avea trei copii, doi feciori si o frumusete de fata pe nume Nimilica, care este descrisa ca fiind foarte prietenoasa cu oamenii ”mici” pe care-i ocrotea si ingrijea. Nimilica cea frumoasa (Nimilica in limba traco-daca ar fi insemnat Nimicuta, Micuta), culegand hribe prin padure, ajunse la marginea unei poenite unde vede niste fapturi mici – de acolo de sus le vede ca pe niste furnici – scormonind pamantul cu un carlig tras de boi, si acestia mici, dupa masura lor. Si-a zis frumoasa Nimilica: Ce bine m-as juca cu acele mici jucarii, hai sa le iau acasa… Se cobori in vale, lua jucariile in zadie, si le duse acasa si se juca cu ele. Soseste tatal si vede acele mici fapturi cu care se juca frumoasa Nimilica si o intreba: De unde le ai fetica mea?… De jos de langa raul mare, acolo scormonesc pamantul cu un carlig. Si mai sunt si altele, toate scormonesc pamantul si sesul de langa rau… Fetica mea, nu ai facut bine ca le-ai luat de la rostul lor, du-le-n graba si le aseaza frumusel de unde le-ai luat. Aceste mici fapturi sunt urmasii nostri pe aceste plaiuri. Noi suntem trecatori pe aici dar ei vor mosteni dealurile, padurile, vaile si raurile care acum sunt ale noastre… du-le fiica mea acolo de unde le-ai luat… Nimilica adanc s-a intristat, a ascultat insa povata tatalui si le-a pus din nou in zadie si le-a dus la locul lor. Frumoasa Nimilica iesea deseori pe culmea dealului si privea spre valea raului cel mare si admira micile fapturi. A trecut vremea zi de zi… Dar intr-o zi uriasii si-au strans lucrurile si au plecat..
Toponimia romaneasca, de asemenea, cuprinde numeroase denumiri ce deriva din numele uriasilor. Exista o seama de pesteri cu nume ciudat precum : Pestera Uriasilor, Pivnita Uriasului; o seama de dealuri sau denivelari ale terenului, posibili tumului ce poarta nume ca : Movila Uriasului, Mormantul Uriasului; si constructii megalitice, apartinand artei constructiilor ciclopice ce poarta denumiri ca Cetatea Uriasului sau Jgheabul Uriasilor; nume de localitati precum :Novaci, un alt nume sub care sunt cunoscuti uriasii in legendele romanesti, Zidina,Jidova, Jidovina . Uriasii conform mai multor relatari locuiau si in cetatile istorice pe care nu se stie cand le-au parasit, existand numeroase marturii orale despre ramasitele pamantesti ale uriasilor6. O asemenea marturie ne aduce Ionita Florea, un locuitor al comunei Popesti ( jud Giurgiu) in varsta de 80 de ani , care a participat la sapaturile efectuate de Dinu V. Rosetti la Argedava, o cetate dacica iesita din comun prin marimea ei si care in opinia lui V. Parvan a fost prima cetate de scaun a lui Burebista. “Eu am inceput sa sap aici in 1947 cu echipa de arheologi. Ei au angajat vreo 30 de oameni din sat. Aveam atunci vreo 18 ani, eram cel mai tanar, si m-am dus pentru ca ne dadeau 400.000 de lei pe zi. Puteam sa cumpar cu ei doar un kilogram de malai. Era saracie la acea vreme. Odata, dupa ce am sapat la o adancime de patru metri, am gasit o glava (craniu – n.r.) foarte ma*re, cam de vreo doua sau trei ori cat al unui om. Le-am spus arheolo*gilor. Seful era atunci Ro*setti (Dinu V. Rosetti – n.r.). Ne-a trimis imediat aca*sa pe noi, satenii, si au sapat doar ei. Oasele le-au pus intr-un camion cu prelata. Unde le-au dus, nu stiu. Am sapat asa timp de trei ani si am mai gasit uriasi. Sa zic asa, aveau vreo patru metri lungime. Cand ga*seam oasele, arheologii ne tri*miteau a*casa, sa nu ve*dem noi ce e acolo. Dar noi ve*deam, ca nu eram orbi. Si uite asa am dezgropat uriasi cu ma*na mea in 1950″. La aceasta se adauga marturiile orale ale taranilor din Orlat si Sibiel, localitati situate in Marginimea Sibiului. Aceste marturii vin sa intareasca relatarile mitico- fabuliste cum ca oamenii obisnuiti au convietuit in buna intelegere cu uriasii in primele timpuri ale istoriei.
Cercetarile asupra miturilor despre uriasi, destul de abundente pe teritoriul romanesc si cu o tipologie variata, ne arata ca ele au la origine surse foarte vechi , arhaice, ce nu sunt influentate de inrauriri biblice.
Unele dintre legendele despre uriasi se pare totusi ca au suferit un minim proces de increstinare dar exista oarecare reticente privind acest proces avand in vedere ca biblia, atat in Noul cat si in Vechiul Testament vorbeste despre Uriasii Gog si Magog venite din miazanoaptea cea indepartata. Asupra acestui subiect vom reveni in detaliu cand vom vorbi despre Giganti.O asemenea legenda ne spune ca oamenii obisuiti au dorit pentru ei Tara de Lapte si Tara de Miere dar cand au ajuns la ea au gasit-o ocupata de uriasi. Plangandu-se lui Dumnezeu oamenii, Preaputernicul le-a zis ca i-ar fi facut si pe ei la fel de mari daca erau la fel de credinciosi dar asa vor trebui sa se inapoieze.
Legendele despre uriasi abunda in teritoriul romanesc ele extinzandu-se pe intreg spatiul carpato-daubiano-pontic. Ceea ce este si mai ciudat insa in aceste legende este faptul ca in constiinta celor care mai stiu aceste povesti uriasii sunt implicati direct in filiatia pelasgi-daci-romani excluzand aproape in totalitate elementul roman. Un taran din Sibiel, loc din Marginimea Sibiului unde legendele despre uriasi se imbina cu cele despre daci si Decebal, ne spune cu mult prea multa convingere : „Traian nu i-o putut birui pe daci!”…”Da’ nu-i bai ca i-o batut ( Traian pe daci –n.n) ca noi tot din daci ne tragem”…” …noi, romanii, am fost mereu ai mai viteji din Europa. Noi si sarbii si grecii. De zece ori mai viteji decat italienii, care se trag din Traian. Asta inseamna ca noi ne tragem din daci, pentru ca si ei erau ai mai viteji din Europa si nu se temeau de nimica. Noi nu ne putem trage din romani. Ase simt io”
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

uriasii traditiilor romanesti uriesi jidovi tatani tartori tatari basme
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1812 (s) | 34 queries | Mysql time :0.018942 (s)