News Flash:

Vestigiile Atlantidei

3 Decembrie 2013
2388 Vizualizari | 0 Comentarii
Un comunicat transmis de agentia United Press in primavara anului 1970 a facut cunoscut  in lumea intreaga cercetarile unui grup de savanti americani. Acestia realizau investigatii de cativa ani in Bimini, o insulita din arhipelagul Bahamas situata la 150 km de Florida.
La anuntul acestei descoperiri, in lumea stiintifica s-au format doua tabere de cercetatori – unii care si-au manifestat imediat interesul si altii – sceptici, care au denuntat descoperirile ca fiind simple mistificari. S-a declansat astfel un conflict de pareri care nu s-a stins nici pana in ziua de astazi, potrivit piatza.net.
Totul a inceput cu doi ani inaintea anuntului, cand pilotul american Robert Brush survoland intr-un zbor de rutina regiunea a reperat la nord de insulele Andros o masiva forma rectangulara scufundata in mare, pe care a si fotografiat-o. Apoi a aratat fotografiile unui profesor al Universitatii din Yale – Manson Valentine, cunoscut si ca specialist in civilizatiile precolumbiene la Muzeul de stiinte Miami, Florida. Acesta la randul lui l-a anuntat pe prietenul sau Dimitri Rebikoff, specialist in fotografia submarina si inventator al blitz-ului electronic. Cei trei au survolat regiunea la bordul unui hidroavion si au descoperit ca structura scufundata putin sub nivelul apei era o constructie aproape ingropata sub nisipul de pe fundul marii – mai precis, un zid cu o grosime de aproximativ 30 de cm care parea sa constituie fundatia unui edificiu remarcabil. Din fundatie nu a supravietuit decat aceasta parte inferioara.
In avionul…submarin
Aceasta descoperire a declansat cercetari de mare anvergura in regiunea arhipelagului Bahamas. In acelasi an – 1968 – Rebikoff a pus la dispozitia echipei de cercetare un aparat inventat de el, numit REMORA M114 E care poate fi descris ca fiind un adevarat avion…submarin, dotat cu camere de filmat automate ce pot lua imagini sub un unghi mare de deschidere (920). Echipati pentru cercetari de lunga durata, cautatorii au decis sa-si concentreze eforturile asupra unei noi descoperiri: o alta structura scufundata, semnalata in partea de nord a arhipelagului Bimini.
Astfel s-au succedat mai multe expeditii, care au reunit nenumarati cercetatori americani; la una dintre ele a luat parte chiar cosmonautul Edgar Mitchell. Eforturile echipei conduse de Valentine si Rebikoff au inceput sa dea roade catre sfarsitul anului 1968. Savantii au reperat o fundatie de 70 m lungime pe 10 m latime care pare a fi construita pe blocuri mari, regulate asamblate printr-un fel de ciment. Rebikoff a precizat ca aceste blocuri variaza ca dimensiuni, avand aproximativ 5 m lungime si latime, inaltimea fiind cuprinsa intre 0,5 si 1,5m si o greutate de aproximativ 25 de tone.
“Suprafata acestui zid este bine finisata”, spunea Rebikoff, “cu o orizontalitate foarte buna a partii superioare, ceea ce denota o constructie solida”. Dupa aceasta descoperire echipa a revenit la studiul “misteriosului zid din Bimini”.
Fotografiile infatiseaza structura unui zid de 70 de m lungime pe aproximativ 10 m latime numit zidul de est. Catre vest se poate distinge o alta structura, lunga de 500 m si lata de 10 m. In aprilie 1971, cateva perforari realizate de cercetatori dedesubtul zidului de est au permis descoperirea unui strat de pietre, lipit de celalalt prin 6 m de ciment. Fetele interioare ale blocurilor de piatra poarta urme ce seamana cu cele lasate de anumite utilaje de constructii.
Arheologii au fost surprinsi sa constate ca zidurile au putut sa reziste atat de bine in timp, infruntand valurile si uragane. Ei au tras concluzia ca soliditatea constructiei se datoreaza atentiei si competentei cu care au fost construite.
O enigma geologica
O noua expeditie a descoperit indepartand nisipul ca partea superioara era sustinuta de patru piloni. In acel moment, arheologii nu au mai avut nici o indoiala – se aflau in fata unei extraordinare constructii realizate de oameni.
Natura descoperirilor permite chiar sa se presupuna ca este vorba despre un stravechi port scufundat. Pe de alta parte, aceste blocuri prezinta o anumita asemanare cu uimitoarele constructii din Mexic. Aceleasi blocuri regulate pe care le gasim la Teotihuancan, in Piramida Soarelui din Tihuanco, in apropiere de lacul Titicaca sau in Macchu Picchu.
Un alt raport al geologilor de la Universitatea din Miami, dat publicitatii in 25 februarie 1971 i-a tulburat si mai mult pe cei care se indoiau de originea zidurilor din Bimini. Astfel aflam ca acestea erau realizate din blocuri de piatra ce nu aveau nimic in comun, din punct de vedere geologic cu formatiunile naturale din zona. Concluzia a fost deci una uluitoare: acest zid era in mod clar construit de cineva, cu materiale care nu se gaseau in mod natural in imprejurimi.
Era momentul cand disputa arheologica atinsese apogeul. Existau diverse publicatii de specialitate care afirmau cu toata seriozitatea ca omiul nu a jucat nici cel mai mic rol in ridicarea zidurilor descoperite in arhipelagul Bimini. Altele spuneau ca dimpotriva, ne gasim in fata unei marete constructii umane. Investigatiile ulterioare au intarit in mod definitiv convingerea ca ne aflam in fata unei structuri realizate de oameni.
S-a descoperit astfel ca zidul facea parte dintr-o structura portuara monumentala – cu o dana de 600 de m lungime. Aliniamentul perfect al blocurilor, dalele gigantice sustinute de piloni, precum si paralelismul perfect al laturilor zidurilor confirma interventia omului. Specialist francez, Pierre Carnac, intareste aceste conclzuii cand afirma cu tarie in cartea sa “Istoria incepe in Bimini”: “acest stil de constructie cu piloni aminteste intr-o anumita masura de danele stravechilor porturi mediteraneene construite de fenicieni. Spatiile goale dintre piloni serveau la diminuarea efectelor valurilor inalte. Digul portului Byblos este realizat in acest fel”.
Dupa aceea, o multime de organizatii stiintifice s-au aplecat asupra acestui mister: Universitatea din Miami (dr. Emiliani, Guinzburg), muzeul din Juarez (Mexic – Don Pablo Busch Romero), Muzeul Omului din Paris (dr. Lehmann), Laboratorul de geologie dinamica al Facultatii de Stinte din Paris (Harou Tazielf), Congresul International de Arheologie Submarina, etc. In final, ipoteza ca ar putea fi vorba despre o formatiune stancoasa naturala a fost unanim respinsa.
Totusi au mai ramas si multe alte mistere de dezlegat. Cand au fost construite zidurile? Judecand dupa geologia submarina, aceste structuri monumentale n-au putut fi ridicate decat in mileniile 7-8 i.d.H. Estimarile realizate cu metoda C14 indica o varsta de 10 000 de ani. Insa cine a putut inalta aceste structuri impozante intr-o epoca in care, in Europa omul era incapabil sa ridice constructii?
Pana acum nimeni nu a gasit un raspuns. Dar importanta vestigiilor submarine descoperite in toata regiunea arhipelagului Bahamas (unde au mai fost reperate temple si piramide scufundate) l-a determinat pe Dimitri Rebikoff sa scrie: „Suntem nevoiti sa acceptam ca, acum 10 000 de ani, insulele Bahamas formau un platou imens, deasupra apelor pe care puteau locui milioane de oameni. La aceasta concluzie ne duc numeroasele vestigii descoperite. Deocamdata nu stim absolut nimic despre aceasta civilizatie. Deci, problema este arheologica si nu geologica. Trebuie continuate sapaturile pentru a gasi neaparat cheile acestei enigme formidabile.”
Marele cataclism
Oare ce catastrofa a dus la scufundarea constructiilor din Bimini si a altor structuri asemanatoare? Fara indoiala, un cataclism de mare avengura. Aceasta concluzie este confirmata de o descoperire recenta – dupa ce s-au facut masuratorile izotopilor de oxigen 16 sau 18 continuti in sedimentele din Golful Mexic, aflate la jumatatea distantei dintre Florida si delta fluviului Mississipi, savantii au emis ipoteza unui potop care s-a produs acum 11 600 de ani.
Dupa dr. Emiliani de la Universitatea din Miami, masele de aer au antrenat ridicarea nivelului oceanului planetar cu 7 pana la 10 m, ceea ce a condus la disparitia anumitor zone. Aceasta ne aminteste de legendele despre tarile scufundate, despre civilizatiile maturate de pe suprafata pamantului de mari cataclisme: continentul Mu, Lemuria, continentul Gondwana, Atlantida…Atlantida care a fost adeseori situata de catre istorici in largul Floridei, acolo unde au fost gasite zidurile din Bimini. Atlantida a carei perioada de disparitie este presupusa a coincide cu marele cataclism dovedit de cercetarile din Golful Mexic.
Viziunea lui Edgar Cayce
Ramane de amintit ca faimosul clarvazator american Edgar Cayce, supranumit “Nostradamus Adormit”, din cauza uimitoarelor sale profetii si relatari despre trecut pe care le revela in stare de somn hipnotic, anuntase in 1940 ca Atlantida va fi redescoperita in Bimini, intre anii 1968 – 1969. El a spus: “Poseidon (un tinut atlant) va fi printre primele parti ale Atlantidei care se va ridica din nou la suprafata”
Dar apoi a venit al doilea razboi mondial si adeptii lui Cayce au avut preocupari mult mai urgente. Totusi, descoperirea zidurilor scufundate a facut sa se vorbeasca din nou despre profetia clarvazatorului. Sa fie oare constructia din Bimini un vestigiu al uneia din cele mai mari descoperiri a vremurilor noastre, a fabulosului continent Atlantida? Judecand dupa rezultatele cercetarilor ulterioare, ipoteza este adevarata. Astfel, renumitul continent pare sa fie din ce in ce mai putin un mit si din ce in ce mai mult o realitate.
Pentru a descoperi, trebuie mai intai sa crezi. Daca Schliemann n-ar fi crezut in poveste scrisa de Homer, Troia nu ar fi fost adusa la lumina zilei. La fel, Arthur Evans a adus la suprafata civilizatia cretana luandu-se dupa scrierile lui Herodot. Atlantida a lasat urme in Satori, Insulele Cretane, Insulele Acore si la Bimini. Potopul – survenit dupa ultima glaciatiune – a putut antrena disparitia atlantilor sau exodul lor catre alte continente.
Legendele care vorbesc despre ei au supravetuit in traditiile multor popoare. Unii dintre ei – supravetuitori sau poate exploatori – si-au gasit refugiul la mayasi, la cretani si la civilizatiile arhaice din Anzi. Indigenii multor civilizatii vorbesc despre zeii albi veniti de pe mare. Originea lor comuna este poate Atlantida.
Astfel, se descopera caracteristici asemanatoare intre picturile murale de la Chiten Ttza in Tihuanaco si sculpturile primitive din Sicilia. La acestea se adauga coloanele din Corsica, megalitii, cavourile din HalSalfieni – Malta, precum si constructiile innecate de la Bimini.
Traditiile si cercetarile conduc mereu spre aceeasi perioada, situata cu aproximativ 11 000 de ani in urma. Misterul insa ramane. Avem de elucidat multe aspecte ale propriei noastre istorii si chiar ale propriei noastre existente. Este necesar sa admitem ca au mai existat pe pamant civilizatii prospere, bogate, superioare, pe care inca nu le cunoastem. Acestea au lasat veritabile mesaje in piatra. Adica in ceea ce s-a numit odinioara Arta Regala – Arhitectura. O arta nobila, care dovedeste perenitatea omului. Una dintre cheile misterului se ascunde, probabil, la Bimini.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

comunicat investigatii bahamas marele cataclism
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1529 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013909 (s)