News Flash:

Viata LENIEI RIEFENSTAHL

17 Octombrie 2013
1128 Vizualizari | 0 Comentarii
Helene Bertha Amalie Riefenstahl s-a nascut la Berlin in 1902. A studiat pictura si si-a inceput cariera ca dansatoare, fiind remarcata de timpuriu de Max Reinhardt, care a angajat-o la al sau „Deutsches Theater”. Un accident la genunchi a pus capat carierei de dansatoare, doar pentru a o face faimoasa in alt domeniu artistic. Leni si-a cunoscut celebritatea ca actrita, regizor, producator, reporter si fotograf.
Actrita Leni Riefenstahl a incantat lumea interbelica in filmele sale: “Der heilige Berg” (Muntele Sfant, 1926), “Der große Sprung” (Marele salt, 1927), “Die weiße Hölle vom Pitz Palü” (Iadul alb din Pitz Palu, 1929), “Stürme über dem Mont Blanc” (Furtuni pe Mont Blanc, 1930), “Der weiße Rausch” (1931), “Das Blaue Licht” (Lumina albastra, 1932) si “SOS Eisberg” (SOS Iceberg, 1933). Cele mai mari succese i le-au adus, insa, filmele regizate si montate de ea insasi.
Norocul si blestemul vietii ei a fost ca Adolf Hitler a placut-o. Dupa ce a remarcat-o in “Das Blaue Licht”, el a tinut sa o cunoasca si a invitat-o la o intalnire pe coasta Balticii, in vara lui 1932. I-a spus ca va veni la putere si i-a cerut sa lucreze pentru el, iar Leni a acceptat.
Leni a turnat si montat, la sugestia lui Hitler, cele mai cunoscute creatii ale sale, care au facut-o nemuritoare, dar in acelasi timp au exilat-o pentru totdeauna din lumea filmului: “Triumful Vointei” si “Olympia”.
Realizat in 1935, documentarul “Triumph des Willens” (Triumful vointei) a primit medalia de aur la Venetia in 1935 si medalia de aur la Expozitia Mondiala la Paris in 1937. Filmul avea ca subiect congresul Partidului National-Socialist de la Nuremberg, din 1934. De la cadrele de inceput, cu avionul lui Hitler coborand prin nori, cu umbra lui proiectandu-se pe stravechile cladiri din Nuremberg, filmul a fost destinat – in propriile cuvinte ale dictatorului – “sa glorifice puterea si frumusetea celui de-al treilea Reich”.
A urmat “Olympia” (1938), documentar in doua parti: “Fest der Völker” (Sarbatoarea poporului) si “Fest der Schönheit”( Sarbatoarea frumusetii), imortalizand editia din 1936 a Jocurilor Olimpice moderne, desfasurata la Berlin sub patronajul politicului. Uimitoarele imagini ale atletilor in plin efort din “Olympia” au fost rasplatite din nou cu premii: medalia de aur la Paris in 1938, premiul intai la festivalul de le Venetia in 1938, un premiu special din partea Comitetului International Olimpic in 1939, iar in 1956 documentarul a fost clasificat intre primele zece filme din toate timpurile.
Aceste doua creatii, veritabile „acte de nastere” ale documentarului modern, i-au distrus insa cariera de artist de film. Desi absolvita de raspunderea politica dupa razboi, ea a devenit in Germania un paria, cariera sa in film incheindu-se definitiv: dupa 1945, n-a mai putut turna vreun lung metraj.
Se cuvine sa facem o paranteza. Fara discutie, Leni Riefenstahl a fost una din multele femei cazute sub vraja lui Hitler. L-a iubit, cu acea inflacarare stranie ce le cuprindea pe multe din femeile care-l intalnisera. In biblioteca personala a lui Hitler (cazuta in mainile bolsevicilor la sfaristul razboiului) se pastreaza un album de arta, primit cadou de dictatorul Germaniei de la regizoarea sa preferata si purtand pe pagina de garda dedicatia “conducatorului meu, cu dragoste”.
Cu toate acestea, artista nu a fost membra a partidului Nazist, iar tribunalele pentru crime de razboi, care judecau si aparatul de propaganda al celui de-al Treilea Reich au eclarat-o fara vina. “Sunt doar unul din milioanele de oameni care au crezut ca Hitler avea toate raspunsurile. Am vazut doar lucrurile bune, n-aveam de unde sa stim ce vremuri rele vor urma”, a spus ea BBC, intr-un interviu acordat in anul 2000.
Insa sicanele din partea “corectilor politici” n-au incetat pana aproape de moartea sa. La o zi dupa ce aniversase 100 de ani, guvernul german a actionat-o in judecata pentru “negarea Holocaustului”, insa acuzatiile au fost retrase din cauza varstei sale inaintate.
Dupa ce a fost silita sa abandoneze filmul, Leni Riefenstahl si-a canalizat exceptionalul talent in alte domenii. Intre 1962 si 1977, ea a fost prima femeie alba ce a primit permisiunea guvernului sudanez de a trai printre misteriosii negri Nuba, carora le-a studiat viata cotidiana, inregistrata pentru eternitate in memoria fotografiei. Circumstantele in care civilizatia Nuba traieste astazi si pericolul ca ea sa dispara odata cu avansul civilizatiei si cu razboiul civil din Sudan, dau acestor creatii o importanta antropologica, etnologica si culturala deosebita.
Fotoreportajele realizate in aceasta perioada au ajuns in paginile unor reviste precum Stern, The Sunday Times Magazine, Paris Match, L’Europeo, Newsweek si The Sun, iar volumele sale ilustrate “Nuba” si “Nuba Kau” au primit alte onoruri si premii.
La 71 de ani, Leni Riefenstahl si-a implinit un vechi vis: a absolvit un curs de scafandru (dandu-si varsta de 51 de ani, pentru a i se putea permite inscrierea la curs) si a inceput realizarea de fotografii subacvatice, domeniu in care a excelat de asemenea. Senzationalele cadre au fost grupate si publicate in cartile “Gradinile de corali” si “Minuni sub apa”.
Expozitii cu fotografiile sale au fost organizate succesiv la Tokyo (1980 si 1991), Kuopio (Finlanda), Milano si Roma, Munchen, Potsdam si Berlin, Calpe (Spania) si Knokke Heist (Belgia). Altele sunt in desfasurare sau in pregatire acum, cand artista a trecut in eternitate.
In 1987, Leni si-a publicat »Memoriile«, traduse in mai multe limbi de circulatie internationala si publicate in 13 tari. Ca o recunoastere tarzie a valorii sale ca artist, o regasim, in 1992 in documentarul »Die Macht der Bilder« (Puterea imaginilor) vorbind deschis despre viata si munca sa. Si acest film a cules elogii, fiind recompensat cu un premiu Emmy in SUA si cu un premiu special al criticilor de film in Japonia.
Octombrie 2000 marcheaza aparitia unei noi lucrari: albumul de fotografie „Cinci vieti”, o adevarata biografie ilustrata a acestei femei extraordinare. “In Cinci vieti, eu ilustrez cinci din activitatile mele succesive, in cinci epoci diferite ale secolului XX. In acest al XXI-lea secol, daca Dumnezeu va vrea, a sasea mea viata va fi dedicata realizarii visului supravietuirii. Trebuie sa restabilim frumusetile Terrei pentru generatiile viitoare”.
Un curaj iesit din comun
Leni Riefenstahl a fost o femeie extrem de curajoasa. La 94 de ani, merge in Insulele Cocos (Costa Rica) pentru a fotografia lumea de sub ape. In cursul acestei aventuri, a fost atacata de trei ori de rechini. La 97, pleaca in Sudanul izolat de razboiul civil, pentru a-i vizita pe indragitii sai nubieni si a le duce ajutoare. Dupa ani de absenta, Leni, impreuna cu o mica ehipa de tehnicieni de la Odeon-Film Company si cu asistentul sau, Horst Kettner, a ajuns la Khartoum in februarie 2000, unde guvernul sudanez i-a acordat drept protectie un convoi militar pentru continuarea calatoriei in siguranta. In muntii Nuba insa, vechii sai prieteni n-au mai fost de gasit. Cazusera victime ale razboiului civil, fiind nevoiti sa-si paraseasca habitatul. Cu inima franta, Leni a continuat sa ii caute vreme de cateva zile. Insa datorita reizbucnirii luptelor in zona, a fost nevoita sa plece de urgenta cu un elicopter.
Un alt dezastru: aparatul s-a prabusit langa El Obeid. Printr-un miracol, ea a scapat cu viata, cu multiple fracturi.
Leni n-a vrut pana la moarte sa abandoneze planul de a pleca din nou in ajutorul prietenilor sai negri. Insa n-a mai avut vreme sa o faca: dupa o existenta cum putini oameni au cunoscut, curajoasa femeie a trecut in vesnicie pe 8 septembrie 2003, la 101 ani, in Poecking, Germania. A murit in somn, in urma unui stop cardio-respirator.
Controversata
Leni Riefenstahl a fost una din cele mai complexe si controversate personalitati feminine ale timpurilor moderne. Artista cu multiple valente, dansatoare si desenatoare; actrita, regizoare de geniu, operatoare si producatoare, creatoare a unor procedee cinematografice care ii poarta numele; alpinist, fotograf, scriitor; a excelat in toate domeniile in care a lucrat. In timp ce multi considera anumite aspecte din activitatea din sa, criticabile, totusi nu a lasat pe nimeni indiferent.
Intr-un interviu acordat BBC cu ocazia lansarii „Cinci Vieti”, Leni si-a reafirmat profesiunea de credinta: a fost intotdeauna indrumata de cautarea frumosului, indiferent ca l-a gasit in imaginile hipnotizante cu miile de soldati marsaluind sau cu civilii salutandu-l pe Fuhrer, in uluitoarele portretizari ale atletilor olimpici la Berlin in 1936, sau in cadrele cu nubienii sculpturali din Sudan. “Eu mereu vad mai mult bine si frumos decat rau si urat,” spunea ea. “Prin optimismul meu, captez in mod natural frumusetea vietii.”
“Personal, nu ma intereseaza sa filmez sau sa fotografiez uratenia oamenilor si evenimentelor, boala. Eu sunt un om optimist. Imi place sa comunic bucuria de a trai.”
Si-a aparat pana la sfaristul vietii, cu mult curaj, convingerile. Vorbind in fata reporterilor Associated Press la a 100-a sa aniversare, in 2002, Riefenstahl a refuzat sa-si ceara scuze pentru filmele sale. “Nu vad pentru ce mi-as cere scuze” a spus ea. “Nu-mi pot cere scuze pentru realizarea filmului Triumful Vointei – a fost unul foarte bun. Toata filmele mele au castigat premii.” Biograful sau, Juergen Trimborn, a fost de acord ca Riefenstahl n-ar trebui sa isi ceara scuze, pentru ca filmele de propaganda au fost piesele de rezistenta ale carierei sale. “Nu putem vorbi de regizorul Riefenstahl fara a lua in considerare cariera sa in Cel de-al Treilea Reich – pentru aceasta este ea cunoscuta”. 
Surse:
www.riefenstahl.org
Wallpapere si screensavere
http://www.leni-riefenstahl.de
Comunitatea virtuala a prietenilor lui Leni
lupta-ns.ro.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

leni riefenstahl controversata
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1556 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014024 (s)