News Flash:

Viata lui Benito Mussolini

12 Septembrie 2013
6227 Vizualizari | 0 Comentarii
Benito Amilcare Andrea Mussolini (n. 29 iulie, 1883, Predappio langa Forlì – d. 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra langa Como) a fost conducatorul fascist al Italiei intre anii 1922 si 1943. A creat un stat fascist utilizand propaganda si teroarea de stat. Folosindu-si carisma, controlul total al mediei si intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa in cel de-al Doilea Razboi Mondial alaturi de Germania lui Hitler a facut din Italia o tinta pentru atacurile Aliatilor, ceea ce a dus in final la caderea dictaturii fasciste mussoliniene si moartea lui. In noiembrie 2004 a fost votat al 34-lea mare italian intr-un sondaj de opinie TV.
Ca prim-ministru al Italiei pentru o perioada de aproape 21 de ani, si mai apoi presedinte al Republicii Sociale de la Salo (Repubblica Sociale di Salò), Benito Mussolini ar fi vrut sa redea Italiei gloria Romei Antice si stralucirea Renasterii Italiene.
Economic, pe plan intern, a reusit sa reduca sensibil somajul si sa imbunatateasca serviciile prestate de Caile Ferate Italiene, sa organizeze Politia Statului, sa inceapa lupta impotriva Mafiei din Sicilia si sudul Italiei.
Pretul acestor aparente realizari economice deosebite a fost denigrarea practic totala a poporului italian si a primului sau ministru in afara teritoriului tarii, in special la Liga Natiunilor Unite.
A invadat Etiopia in 1935 si a participat la Razboiul civil din Spania (1936 - 1939) de partea generalului Francisco Franco, fiind in acelasi timp criticat de Marea Britanie si Franta, ambele puteri coloniale.
Benito Mussolini nu a fost, in mod evident, nici religios si nici moral. Desi, la inceputul anilor 1920 a interzis organizatiile catolice ale tineretului italian, mai tarziu, in 1929, a imbunatatit - intr-un fel - relatiile cu Biserica Romano-Catolica prin semnarea Concordatului cu Papa Pius XI, la 11 februarie 1929. Conform documentului, papei este recunoscuta suveranitatea Papalitatii asupra Vaticanului, iar catolicismul devine religie de stat in Italia. In schimb, Papalitatea recunostea statul italian. Astfel se incheia o disputa veche din 1871.
Nascut la Dovia, in Italia, in 29 iulie 1883, ca fiu al unei invatatoare de tara si al unui fierar. Scoala elementara o face in Dovia. Natura sa rebela si indisciplina sa "naturala" se vad inca din timpul frecventarii scolii secundare, la Predappio, pe care a terminat-o cu greu, la 14 ani, fiind de mai multe ori aproape de exmatriculare. Trimis apoi la Faenza, la un liceu al Calugarilor Silezieni, se revolta din nou, contra ordinii si diciplinei impuse, fiind exmatriculat. Trimis in cele din urma la un liceu public din Forlí, il termina cu dificultate datorata, din nou, naturii si comportamentului sau anarhice. Dupa terminarea liceului, pentru o scurta perioada de timp, a predat intr-o scoala elementara. In 1902, pleaca in Elvetia unde traieste pe apucate, prestand tot felul de munci necalificate. In timpul sederii sale in Elvetia, a intrat deseori in conflicte cu politia locala pentru vagabondaj si incaiereri. In 1904 se intoarce in Italia pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. Preda, din nou, in scoli elementare, intre 1907 - 1908. In 1909, se muta in Trent, Austria, astazi Trento, Italia, unde a lucrat pentru un ziar de orientare socialista, lucrand, in acelasi timp, la cateva din scrierile sale timpurii. Din nou, intra in conflict cu autoritatile locale, de data asta cu cele din Austria, pentru pozitia sa public revansarda fata de pretentile teritoriale ale Italiei la regiunea din jurul orasului Trent. Ca urmare, este expulzat din Austria. Dupa reintoarcerea in Italia, editeaza un ziar socialist in Forlí, si, ulterior, devine editor la un alt ziar socialist, "Avanti!", considerat la vremea respectiva cel mai important ziar socialist din Italia.
La declansarea Primului Razboi Mondial, Benito Mussolini intra in conflict deschis cu conducatorii Partidului Socialist Italian pentru pozitia sa deschis si vehement exprimata de intrare a Italiei in razboi impotriva Germaniei.
Ca rezultat direct al "nesupunerii" sale fata de politica partidului, la 25 noiembrie 1914, Mussolini este expulzat din Partidul Socialist Italian.
Imediat, Mussolini infinteaza propriul sau ziar, Il Popolo d'Italia (Poporul Italiei, in limba romana), in care scrie editoriale virulente prin care incerca sa determine schimbarea opiniei publice in sensul dorit de el cu scopul de face ca Italia sa intre in razboi.
Cand Italia a intrat in razboi, Benito Mussolini s-a incris ca voluntar in armata, devenind caporal, precum un alt caporal celebru, Adolf Hitler.
In razboi, a servit efectiv pe campul de lupta, din septembrie 1915 pana in februarie 1917 cand a fost ranit si apoi demobilizat.
In martie 1919, mai exact la 23 martie, Mussolini fondeaza la Milano primul grup politic de orientare fascista (a se vedea Fascism), fasci di combattimento ['fa:ʃʃi di kombat:i'me:nto ].
Initial programul grupului sau politic avea o orientare strict nationalista, cautand sa atraga categoria larga a veteranilor Primului Razboi Mondial. Ca un laitmotiv, Mussolini insista pe refacerea gloriei Romei antice.
Mai tarziu, realizand ca grupul sau tinta de veterani de razboi nu este suficient pentru realizarea telurilor sale politice, Mussolini adauga o alta componenta programului sau fascist, care se adresa specific italienilor bogati, proprietari de companii si terenuri.
In octombrie 1922, Mussolini organizeaza "Marsul asupra Romei" (Marcia su Roma). La ordinul sau, mii de fascisti se indreapta spre Roma pentru a prelua puterea. Intimidat si temandu-se de un razboi civil, regele Victor Emanuel III il desemneaza pe Mussolini drept prim-ministru. In anii urmatori, Mussolini preia treptat intreaga putere, luandu-si titlul de "Il Duce" si impunand in Italia cultul propriei personalitati.
In 1935 si 1936, avand ca baza de operatii militare Somalia, care era deja o colonie italiana la acea vreme, fortele militare italiene invadeaza (la 3 octombrie 1935) si cuceresc cu usurinta Etiopia, tara pasnica, practic lipsita de forte armate.
Absolut fara nici o glorie, folosind armament dintre cel mai modern pentru acea vreme (tancuri, tunuri, mitraliere, mortiere, pusti, pistoale, gaze de lupta, etc.), armata italiana macelareste, in maniera clara a unui genocid atat populatia pasnica cat si pe acei care s-au incumetat cu vitejie sa opuna agresorilor doar arcuri cu sageti si sulite.
Cu aceeasi ocazie, armata italiana cucereste cu usurina evidenta si restul ramas necucerit al Somaliei, cat si teritoriile pe care se gasesc astazi Djibouti si Eritreea.
In 1936, cand Razboiul Civil din Spania a izbucnit cu furie, divizand natiunea spaniola in doua, atat Adolf Hitler cat si Benito Mussolini hotarasc, de comun acord, sa sprijine prin toate modurile posibile liderul rebel spaniol, generalul Francisco Franco. Printre alte ajutoare militare, asa cum ar fi armament, munitie si bani, Mussolini trimite trupe italiene (circa 70.000 soldati intre 1936-1938), care participa in lupte, in mod deschis, de partea nationalistilor generalului Francisco Franco.
Dupa ce germanii invadasera si ocupasera aproape total Franta, trupele fasciste italiene invadeaza sudul Frantei. Cateva zile mai tarziu, Franta capituleaza.
Cu exceptia acestei "victorii de paie", trupele italiene au avut parte doar de dezastre oriunde s-au aflat: in Africa de Nord, in Grecia si, la sfarsitul razboiului, chiar in Italia. De fapt, pentru o buna bucata de vreme, trupele germane au sustinut puternic trupele italiene chiar pe teritoriul italian salvandu-le de la un dezastru mai timpuriu. Evident, dezastrul, soldat cu colapsarea totala a functionalitatii armatei italiene s-a produs odata cu deschiderea celui de-al doilea front de lupta in Italia in 1944 si inaintarea inexorabila a aliatilor de la sud spre nord.
Marele Consiliu Fascist s-a intors impotriva sa in iulie 1943 acuzandu-l, pe buna dreptate, de toate dezastrele militare italiene, retragandu-i toate prerogativele de conducator. Mussolini a fost apoi arestat din ordinul regelui Victor Emanuel III, care il desemneaza drept prim-ministru pe maresalul Badoglio. Noul guvern trece de partea Aliatilor.
Mussolini e eliberat de un comando german condus de Otto Skorzeny si pus in fruntea unui stat-marioneta in nordul Italiei, asa-numita Republica de la Salo.
In primavara lui 1945, cand era clar ca Axa a pierdut razboiul, dupa infrangerea totala a armatelor germane din nordul Italiei, Benito Mussolini, impreuna cu amanta sa, Clara Petacci, fuge in Elvetia.
Cei doi se ascund intr-o vila, pe malul lacului Como, vila ce fusese pregatita de mult ca refugiu in caz de dezastru. Partizanii italieni comunisti ii recunosc si ii captureaza la Dongo, langa lacul Como, si, fara nici o judecata, doar invocand motivul vag „pentru crime impotriva poporului italian” ii executa prin impuscare. Cadavrele lor sunt aduse la Milano si atarnate cu capul in jos, agatate de calcaie de o bara de acoperis, impreuna cu cadavrele altor catorva demnitari fascisti, in fata unei benzinarii mari a companiei Esso din Piazzale Loreto. La spectacol au asistat mii de italieni si numerosi militari ai armatei americane.
Inainte de aninare, cadavrele au fost lasate un rastimp pe jos, in piateta Loreto, inconjurate de multime (unii loveau cadavrele cu picioarele). Craniul lui Mussolini a fost strivit.
Mai tarziu, ramasitele pamantesti ale lui „Il Duce”, au fost inmormantate in taina, de teama unor demostratii ale credinciosilor sai suporteri si/sau epigoni. In 1957-1958, la cererea vaduvei sale, Benito Mussolini a fost deshumat si inmormantat langa Predappio.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

conducatorul fascist italiei hitler
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1678 (s) | 34 queries | Mysql time :0.019413 (s)