News Flash:

Viata lui Geoffrey Chaucer

1 Aprilie 2013
1911 Vizualizari | 0 Comentarii
Chaucer a fost unul dintre cei mai originali oameni care au trait vreodata. Niciodata nu a mai existat un realism atat de viu ca acela ilustrat de calatoria spre Canterbury. Chaucer nu este numai parintele tuturor poetilor nostri, ci si strabunul tuturor sutelor de milioane de romancieri. Este o mare responsabilitate pentru el. Dar oricum, nimic nu poate fi mai original decat originea. (G.K. Chesterton, Chaucer)
Maretia lui Chaucer ca poet deriva nu numai din locul lui de onoare ca cel dintai mare scriitor al Angliei si din maiestria lui de deschizator de drum in arta expresivitatii in materie de limba engleza, ci si din redefinirea fundamentala operata de el in domeniul posibilitatilor de expresie poetica. Faptul ca traditia literara engleza incepe cu Chaucer nu este numai o chestiune care tine de istorie - adica imbinarea accidentala dintre un geniu artistic si un anumit loc si timp -, ci deriva dintr-o recunoastere esentiala a faptului ca, o data cu Chaucer, literatura engleza a devenit cu totul altceva fata de ceea ce fusese mai inainte. Prin redefinirea canonului literar, Chaucer a influentat cursul literaturii intr-un mod fundamental. Numai cativa scriitori exercita aceeasi atractie gravitationala ca Chaucer, asumandu-si trecutul si modificand viitorul literaturii. La scurt timp dupa moartea lui Chaucer, Thomas Hoccleve a spus ca a fost “primul fauritor al frumoasei noastre limbi". Stim mult mai mult despre Chaucer decat despre HOMER sau SHAKESPEARE . Membru al Curtii engleze cea mai mare parte a vietii sale, Chaucer este prezent in 493 de inregistrari documentare care ii consemneaza cariera intai ca paj, apoi ca soldat, nobil in slujba casei regale, functionar guvernamental si public. Dispunem de incomparabil mai putine documente referitoare Ia viata lui ca poet.

Numai una dintre lucrarile lui, Cartea Ducesei, poate fi datata cu o oarecare certitudine. Discrepanta intre ceea ce se stie despre viata publica a lui Chaucer si lipsa de informatii cu privire la viata lui de scriitor a contribuit la statornicirea traditiei potrivit careia ar fi un diamant neslefuit, un parinte accidental al literaturii engleze, ale carui lucrari spun mai mult despre vremea care le-a dat nastere decat despre geniul care si-a pus pecetea asupra ei. Cu toate acestea, Chaucer, la fel ca toti marii artisti, este vazut cel mai bine in relatia complexa dintre timpurile care l-au modelat pe el si arta sa si care i-au restructurat lumea. Chaucer era fiul unui prosper negustor de vinuri din Londra, membru al clasei de mijloc aflata in ascensiune. Averea tatalui sau i-a dat posibilitatea sa studieze si i-a asigurat accesul in lumea nobililor si a casei regale. A slujit ca paj in casa lui Lionel de Anvers, al doilea fiu al regelui Edward al III-lea; ulterior, a devenit membru al casei regale si a legat o prietenie pe viata cu un alt fiu al regelui, John de Gaunt.
Din acest moment, soarta lui Chaucer a fost strans legata de cea a casei regale engleze, incluzandu-i pe nepotul lui Edward, Richard al II-lea, care a urmat la tron in 1377, si pe fiul lui John de Gaunt, Henry Bolingbroke, care a ocupat tronul in 1399. Chaucer a fost un participant activ si un observator atent al marile evenimente ale secolului al XlV-lea. Pe cand era copil, a supravietuit primei si celei mai cumplite epidemii de ciuma, 1348-l349, in timpul careia au murit 1,5-2 milioane de oameni din populatia Angliei, de 4-5, milioane la acea vreme, cei mai multi pe parcursul a numai opt luni. Cand s-a nascut Chaucer, Edward al III-lea tocmai reincepuse razboiul cu Franta, care avea sa continue urmatoarea suta de ani. Marile victorii engleze de la Crecy si Poitiers au fost repurtate in timpul vietii lui Chaucer, care, ca soldat, avea sa fie facut prizonier de francezi si rascumparat de rege (pentru o suma mai mica decat a platit regele pentru calul sau preferat). In sfirsit, luptele dinastice, care in ultima instanta l-au costat tronul pe Richard al II-lea, au contribuit la subminarea puterii absolute a monarhului si au zguduit din temelii ierarhia medievala. Daca in poezia lui sunt putine aluzii directe la evenimentele din vremea sa, preocuparile contemporanilor si viata din jurul sau sunt descrise cu lux de amanunte. Ca soldat, curtean, diplomat, agent guvernamental si membru al Parlamentului, Chaucer a fost suficient de bine situat pentru a-si transpune in versuri bogata sa experienta. Poezia lui Chaucer reprezinta si o fuziune unica de geniu personal si moment istoric. in timpul sau, engleza se forma si incepea sa se afirme ca limba nationala, inlocuind franceza cuceritorilor normanzi ca limba de cultura si de comert; aceasta era codificata in dialectul de Midland al importantului centru comercial care devenise Londra. Limbajul poetic al lui Chaucer marcheaza inflorirea limbii engleze autentice pe care el a ajutat-o sa se modeleze in forme artistice. Faptul ca Chaucer a fost laic si nu cleric si si-a prezentat operele in fata publicului de la Curte reprezinta de asemenea aspecte importante pentru genul de poezie pe care l-a produs.
Evolutia poetica a lui Chaucer a fost marcata prin traditie de trei perioade. in faza uceniciei sale poetice din anii 1360 se resimte influenta formelor franceze. in aceasta perioada a elaborat o traducere a Romanului Trandafirului si Cartea Ducesei, o elegie pentru sotia lui John Gaunt, Blanche. In 1372, in timp ce se afla intr-o misiune comerciala din insarcinarea Coroanei, Chaucer a vizitat Italia. Aici s-a familiarizat cu lucrarile lui DANTE , BOCCACCIO si PETRARCA , a caror influenta se remarca in Casa faimei, Parlamentul nebunilor si Troilus si Cresida. Faza finala este reprezentata de lucrarile sale de maturitate, incepand din 1386, cu originalele Povestiri din Canterbury. Aceasta viziune sintetica asupra expresiei engleze native a lui Chaucer, cu influente ale surselor franceze si italiene, ne induce oarecum in eroare. Un inalt grad de originalitate, la care se adauga prelucrarea surselor de inspiratie se remarca in toate fazele de creatie ale carierei lui Chaucer. Importanta mostenirii literare a lui Chaucer este conferita de prezenta elementelor traditionale si impletirea lor intr-o viziune artistica unica. Maretia lui ca poet e ilustrata foarte clar de capodoperele sale, Troilus si Cresida si Povestiri din Canterbury. Troilus si Cresida, cea mai mare dintre lucrarile complete ale lui Chaucer, ar fi fost suficienta pentru a-i asigura un loc de cinste in literatura engleza, printre gigantii acesteia, chiar in absenta Povestirilor din Canterbury. Poemul, a carui actiune este plasata in timpul razboiului Troiei, a fost descris de catre George Lyman Kittredge, cercetator specializat in Chaucer, drept “primul roman in acceptiunea moderna a acestui cuvant". El relateaza povestea “dublei nefericiri a lui Troilus", fiul regelui Priam, care isi pierde iubita in momentul cand Cresida este luata prizoniera de catre greci si nu pregeta sa-l insele. Principala sursa a lui Chaucer este II Filostrato (Cel lovit de iubire) al lui Boccaccio, o povestire scurta si cinica despre frustrarea iubirii pe care Chaucer o transforma intr-o ampla explorare psihologica a naturii iubirii si a suferintelor provocate de aceasta pe fundalul razboiului, al conflictului dintre valorile personale si raspunderea fata de comunitate, precum si al opozitiei dintre vointa si destin. Marea lui inovatie o constituie investirea personajelor sale cu un naturalism care justifica afirmatia lui Kittredge. Poemul ilustreaza de asemenea virtuozitatea lui

Chaucer ca povestitor si demonstreaza capacitatea lui de a elabora o vasta comedie umana care avea sa devina lucrarea lui cea mai populara si perena. In Povestirile din Canterbury totul este monumental, incepand cu conceptia originala a lui Chaucer despre seria de povestiri relatate de un grup de treizeci de pelerini care calatoresc spre Canterbury. Din cele o suta douazeci de povestiri proiectate initial pentru aceasta serie (cate doua pentru fiecare pelerin pe drumul spre Canterbury si alte doua pe calea de intoarcere), Chaucer nu a realizat decat douazeci si doua. Probabil ca a inceput sa lucreze la Povestirile din Canterbury in 1386 si si-a dedicat ultimii paisprezece ani de viata acestui proiect. Culegerile de povestiri legate printr-un procedeu-cadru nu reprezentau o inovatie; chiar la inceputul secolului al XlV-lea, Boccaccio aranjase in acest fel cele o suta de povestiri din Decameron, relatate de zece personaje. Originalitatea autorului consta in relatia stabilita intre povestitori si relatarile acestora si actiunile dintre pelerini care alcatuiesc un context comic si ironic pentru multe dintre povestiri, ca atunci cand tamplarul prost si incornorat al Morarului il jigneste pe Reeve, iar acesta se razbuna cu propria povestire ce satirizeaza un morar. Rezultatul este o admirabila povestire de doua ori incantatoare, cu multiple efecte literare si dramatice.
Chaucer a alcatuit nu numai un admirabil compendiu literar de povestiri medievale - romane, fabliau-uri, povestiri despre sfinti, povestiri cu animale si predici -, dar prin intermediul ideii de pelerinaj a reusit sa prezinte o sectiune transversala a societatii medievale.

Chaucer da o viata plina de culoare personajelor sale intr-o serie de portrete remarcabile din Prologul General si apoi le lasa sa se dezvaluie singure in incantatoarea lor fragilitate omeneasca pe parcursul calatoriei. Asa cum a aratat cu multa perspicacitate John Dryden, “aici se simte din plin prezenta lui Dumnezeu". Maretia lui Chaucer ca poet este demonstrata in modul cel mai sugestiv in detaliile admirabile care creeaza o textura complexa si ironica pentru tablourile verbale. In Povestirile din Canterbury, elementele statice si stilizate ale literaturii medievale au fost inlocuite de portrete dinamice, vii, ale unor personalitati complexe, care ne capteaza atentia nu prin rangul inalt sau prin faptele lor deosebite, ci datorita simpatiei pe care o manifesta Chaucer fata de ei - asa sunt portretele Staretei, al Vinzatoruiui de indulgente si in special al Nevestei din Bath. Chaucer a reusit sa impuna un nou standard realist in poez'ie care a redefmit subiectul si tratarea literara. Comportamentul uman al persoanelor obisnuite reclama pentru prima oara un tratament artistic deplin, intrucat Chaucer a reusit sa extinda sfera expresiei poetice asupra tuturor aspectelor vietii si ale experientei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

geoffrey chaucer anglia scriitor
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1598 (s) | 35 queries | Mysql time :0.017540 (s)