News Flash:

Viata lui Heinrich Schliemann

3 Ianuarie 2014
1444 Vizualizari | 0 Comentarii
A fost odata ca niciodata, intr-un satuc german, un baietel caruia ii placeau basmele si legendele. Tatal sau ii povestea si despre luptele eroilor lui Homer, despre Paris si Elena, Ahile si Hector, despre Troia, puternicul oras caruia i s-a dat foc si a fost distrus.
Intr-o zi, tatal sau i-a daruit “Istoria universala ilustrata”, de Jerrer. Una dintre imagini il arata pe Eneea fugind din orasul cuprins de flacari, purtandu-si tatal pe umeri si fiul de mana. Copilul privi imaginea, vazu zidurile groase si poarta uriasa. “Deci, asa arata Troia?” intreba el. Tatal sau dadu din cap. “Si orasul este distrus pana la temelii, si nimeni nu stie unde se afla?” “Asa este.” raspunse tatal. “Nu cred nimic din toate acestea”, spuse micutul Heinrich Schliemann.
“Cand am sa ma fac mare, ma voi duce in Grecia si voi descoperi Troia si comoara regelui.”
Primele impresii pe care le incearca un copil ii raman adanc intiparite pentru tot restul zilelor. Dar, curand, lecturile clasice au fost parasite. La 14 ani, Schliemann a fost nevoit sa-si intrerupa studiile ca sa devina baiat de pravalie intr-o bacanie. Timp de cinci ani si jumatate a vandut la cantar scrumbii, rachiu, untura si sare si a maturat zilnic pravalia. De la cinci de dimineata si pana la ora unsprezece din seara.
Uitase ce invatase, ce-i povestise tatal sau. Dar, intr-o zi, intra in pravalie o calfa de morar beat, se catara fara prea multa vorba pe tejghea si incepu sa declame versuri in gura mare. Schliemann ramase fermecat. Nu intelegea nimic. Cand afla insa ca versurile erau din “Iliada”, se scotoci prin buzunare si-i dadu betivului cate un paharel de fiecare data cand o lua de la capat, potrivit istoriiregasite.
Intr-o zi porni in aventura. Se duse la Hamburg si se angaja ca mus pe o corabie care pleca spre Venezuela. Dupa 15 zile de calatorie, corabia fu prinsa de o furtuna violenta si se scufunda. Schliemann se trezi intr-un spital, apoi obtinu o slujba la o firma din Amsterdam. Intr-o mansarda saracacioasa, neincalzita, incepu sa studieze limbile moderne. Calauzindu-se dupa o metoda ciudata, pe care o inventase singur, in doi ani a invatat engleza, franceza, olandeza, spaniola, portugheza, italiana si rusa.
 Studiile sale erau intovarasite de succese pe planul afacerilor. Trebuie sa spunem mai degraba ca a avut noroc. Dar trebuie sa adaugam ca facea parte dintre acei, putini la numar, care stiu sa prinda norocul din mers. Baiat sarac al unui preot, calfa naufragiata, slujbas intr-un birou – dar si om care vorbea opt limbi – el a fost la inceput negustor, apoi intr-o vertiginoasa ascensiune, negustor cu stare, intrat pe fagasul averii. Cu toate acestea nicio clipa nu-si parasise visul din copilarie: sa poata admira, intr-o buna zi, peisajele descrise de Homer si sa le exploreze in cele mai mici ascunzisuri. Dupa ce a acumulat o mare avere, a decis sa se consacre exclusiv studiilor, care “pentru mine, au avut intotdeauna cel mai mare farmec.” A inceput sa invete greaca moderna, pe care, la capatul a sase saptamani, o poseda la perfectie. Trei luni mai tarziu stapanea si limba greaca veche, ce-l apropia mai mult de Homer.
Nu pare o poveste? Este oare cu putinta ca un om ajuns la cea mai inalta treapta materiala sa lase totul balta si sa plece pe urmele unui vis din copilarie? Sa aiba curajul ca, inarmat doar cu o cunoastere aprofundata a operelor lui Homer, sa infrunte lumea stiintifica, sa opuna credinta lui in fata indoielii universale si sa ia harletul in mana ca sa limpezeasca o problema ce parea fara rezolvare? Contemporanii lui Schliemann il considerau pe Homer un poet legendar. Existenta personajului si veridicitatea operei erau deopotriva puse sub semnul indoielii.
Sa fi fost simple inventii toti acesti eroi, Ahile si Patrocle, Hector si Eneea? Inventii si faptele lor, prieteniile lor, ura si dragostea lor? Schliemann credea in existenta lor. Inarmat cu aceasta credinta, Schliemann a pornit spre marea aventura a vietii sale. A descoperit Troia lui Homer, a gasit palate si tezaure. A gasit tot ce isi dorise.
Acest lucru insemna triumful lui Schliemann, dar totodata era si triumful lui Homer. Ceea ce fusese considerat un mit si o legenda, zamislita de imaginatia unui poet, devenise acum realitate. Si asta datorita credintei unui copil intr-un vis. Si visul s-a implinit.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

basmele legendele heinrich schliemann
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1574 (s) | 23 queries | Mysql time :0.023675 (s)