News Flash:

Viata lui Nicolae Grigorescu

24 Octombrie 2013
3784 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6590 RON (-0.0017)
USD: 4.0854 RON (-0.0083)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Nicolae Grigorescu
Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, judetul Dambovita, d. 21 iulie 1907, Campina) este primul dintre fondatorii picturii romane moderne, urmat de Ion Andreescu si Stefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generatii de artisti care, in primele decenii ale secolului al XX-lea, cautau sa identifice si sa aduca la lumina valorile spiritualitatii romanesti.
Nicolae Grigorescu se naste in satul Pitaru (judetul Dambovita), fiind al saselea copil al lui Ion si al Mariei Grigorescu. In 1845, cand ii moare tatal, familia se muta la Bucuresti, in mahalaua Caramidarilor, in casa unei matuse. Dupa o timpurie ucenicie (1848-1850), in atelierul pictorului ceh Anton Chladek, lucreaza icoane pentru bisericile din Baicoi si manastirea Caldarusani. In 1856 realizeaza compozitia istorica Mihai scapand stindardul, pe care o prezinta domnitorului Barbu Stirbei, impreuna cu o petitie prin care solicita ajutor financiar pentru studii. In anii 1856-1857 picteaza biserica noua a manastirii Zamfira (judetul Prahova), apoi, pana in anul 1861, biserica manastirii Agapia. La interventia lui Mihail Kogalniceanu, care ii apreciaza calitatea picturii, primeste o bursa pentru a studia la Paris.
 

In toamna anului 1861, tanarul Grigorescu pleaca la Paris unde intra la Scoala de Belle-Arte, frecventand atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Constient de propriile-i lacune in formatia artistica, va studia in primul rand desenul si compozitia.
Paraseste insa curand acest atelier si, atras de conceptiile artistice ale Scolii de la Barbizon, se stabileste in aceasta localitate, desavarsindu-si educatia pictorala prin asimilarea experientei unor artisti ca Millet, Corot, Gustave Courbet si Théodore Rousseau. Influentat de acest mediu artistic, Grigorescu este preocupat de insusirea unor modalitati artistice novatoare de expresie in atmosfera cultului pentru pictura "en plein-air", ce pregateste apropiata afirmare a impresionistilor. In cadrul "Expozitiei Universale" de la Paris (1867), participa cu sapte lucrari, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tanara tiganca, revine de cateva ori in tara si, incepand din 1870, participa la Expozitiile artistilor in viata si la cele organizate de "Societatea Amicilor Bellelor-Arte". In anii 1873-1874 face calatorii de studii in Italia (Roma, Napoli, Pompei), Grecia si la Viena. In 1877 este convocat sa insoteasca armata romana in calitate de "pictor de front", realizand la fata locului in luptele de la Grivita si Rahova desene si schite, ce vor sta la baza unor compozitii.
 

Din 1879 pana in 1890, lucreaza indeosebi in Franta, fie in Bretania la Vitré, fie in atelierul sau din Paris. Revenit in tara, deschide mai multe expozitii personale la Ateneul Roman intre anii 1891 si 1904. Din 1890 se stabileste la Campina si se dedica preponderent subiectelor rustice, intr-o nesfarsita variatie a motivului, picteaza potrete de taranci, care cu boi pe drumuri prafuite de tara si numeroase peisaje cu specific romanesc. In 1899 este numit membru de onoare al Academiei Romane.
Nicolae Grigorescu se stinge din viata la 21 iulie 1907 la Campina. In atelier, pe sevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminata, Intoarcerea de la balci.
Intr-un moment decisiv pentru constituirea culturii Romaniei moderne — in poezie se afirma geniul lui Eminescu — Nicolae Grigorescu intreprinde o spectaculoasa innoire a limbajului plastic.
Cu o formatie in care se recunoaste filonul traditiilor picturii murale, de care se apropie in anii tineretii si deopotriva, experientele impresionistilor, Grigorescu se manifesta in diverse genuri cu o autoritate mare. Influenta covarsitoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat si evolutia generatiei ce i-a urmat.Creatia sa a inaugurind astfel o traditie picturala de ampla rezonanta.
 
Dovedind o afinitate speciala pentru peisaj, Grigorescu abordeaza o larga diversitate de teme ale genului, codificand in compozitiile sale nota specifica a coltului de lume surprins pe panza. Un astfel de loc specific al cretiei sale este Vitré, un mic orasel din Bretania in care artistul poposeste in timpul calatoriilor sale de documentare si studiu. Vitré-ul apare in tablourile lui Grigorescu ca o gingasa jucarie de portelan. Grigorescu va inchina multe panze acestui minunat orasel, in care sufletul sau intristat de dezamagirile din tara isi va gasi alinarea, iar ochiul lui de pictor, o bogata sursa de inspiratie. Atmosfera medievala, oamenii civilizati si generosi, precum si maretia naturii il indeamna la lucru si incepe astfel pentru artist o perioada importanta, in care picteaza cu o repeziciune uimitoare, fara reveniri, in dorinta de a nu pierde nimic din ceea ce natura ii reveleaza in momentele sale privilegiate.
 
Picteaza la Vitré nu doar vaste privelisti, ci si interioare incaperi modeste si umbroase, mobilate cu rafturi pe care sunt asezate frumos farfurii de faianta, in care taranci cu bonete albe brodeaza sau curata legume in fata geamurilor sau a usilor larg deschise spre insorita gradinita cu flori.
Totul transmite liniste, simplitate, puritate sufleteasca, valori pe care Grigorescu le va pretui de-a lungul intregii sale vieti si pe care va dori sa le ocroteasca de vitregiile timpului.
Tabloul „Case la Vitré” surprinde o zi de vara intr-un orasel care inca pastreaza note medievale in casele masive din piatra, in zidurile vechi si in strazile inguste, umbrite de acoperisurile ascutite.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

nicolae grigorescu simbol
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1864 (s) | 23 queries | Mysql time :0.024605 (s)