News Flash:

Viorel Cosma: Enescu il considera pe Lipatti cel mai talentat compozitor din generatia lui

19 Martie 2017
118 Vizualizari | 0 Comentarii
Viorel Cosma
Muzicologul Viorel Cosma afirma ca marele George Enescu a crezut intotdeauna in destinul componistic al lui Dinu Lipatti, parintele Oedip-ului considerand ca l-a descoperit pe cel mai talentat compozitor roman din generatia lui.

 "Enescu a cantat cu Dinu Lipatti, l-a luat sub aripa sa. Pentru ca, din punct de vedere componistic, Dinu Lipatti avea un cuvant mare de spus si Enescu credea — in clipa cand, la varsta de numai 17 ani, acesta a produs acea suita pentru orchestra 'Satrarii' — ca l-a descoperit pe cel mai talentat compozitor roman din generatia lui. Sigur, maestrul Mihail Jora, care era in cercul lui George Enescu, i-a dirijat lucrarea la Filarmonica. N-as putea sa spun ca 'Satrarii' este o capodopera. Chiar daca a luat in 1934 premiul I de compozitie George Enescu, cand era deja, la doar 17 ani, detinatorul unei mentiuni si al unul premiu al II-lea Enescu. Trei premii de compozitie, legate toate de George Enescu. Era speranta acestuia ca trebuie sa se duca mai departe", a declarat Cosma pentru AGERPRES.

Vezi si Lettres dansantes la Ateneul Roman

El considera ca Lipatti "a fost totusi sufocat de pian", fapt ce l-a impiedicat sa-si desavarseasca opera de creatie.

"Din pacate, nu a avut norocul sa traiasca spre a da compozitiile pe care Enescu le astepta, dar, in ceea ce priveste pianul, a putut sa raspunda si, bineinteles, as putea spune astazi, cand am cunoscut bine creatia lui Dinu Lipatti, ca el a fost totusi sufocat de pian. Concertele pentru pian la doua piane, toata creatia universala pe care el o canta, totul s-a indreptat spre pian, care a inceput sa-l sufoce si s-a ocupat, mult, mult prea putin de compozitie", a spus muzicologul.

Vezi si Concert de muzica jazz la Ateneu. Trupa "Afrodizzy" face atmosfera pentru publicul iesean

Cosma a mai afirmat ca pianul ii 'rapea' tot timpul lui Lipatti, iar din punct de vedere componistic a lasat o opera neterminata.

"Din pacate, are foarte multe opere neterminate, iar lucrarile care sunt, majoritatea, si fundamentale sunt cele dedicate pianului: Dansurile romanesti pentru pian si orchestra, Doua dansuri in stil popular roman pentru doua piane, Trei dansuri populare romanesti pentru doua piane, Dansuri romanesti, in 1943, tot pentru doua piane", a explicat acesta, mentionand ca preferinta lui Dinu Lipatti pentru doua piane era datorata faptului ca sotia acestuia, Madeleine Cantacuzino, era, la randul ei, pianista.

Viorel Cosma a afirmat ca, desi in toata istoria muzicii romanesti avem putini compozitori care inca din copilarie au putut "sa dea lucrari", Dinu Lipatti a contrazis aceasta regula.

"Ei erau mai mult instrumentisti. Sclipeau la o varsta timpurie si sigur ca faceau mare lucru. Dar eu am avut norocul sa-l cunosc pe pianistul si compozitorul Iosif Paschill. A intrat si la mine in casa, a canta pe pianul meu din strada Carol Davila si, in acest context, el mi-a spus ca Dinu avea cinci ani cand a compus. Nu stia sa scrie note si n-a putut sa-si noteze compozitiile. Iosif Paschill mi-a cantat suita pe care Dinu Lipatti a scris-o la varsta de cinci anisori. Aici era, iarasi, una din problemele care l-au facut pe Enescu sa creada ca l-a descoperit pe compozitorul de maine al muzicii si al scolii romanesti. Sigur ca erau lucrari mai mult de familie, pentru ca avea 'Cantec pentru mama mare', un 'Cantec pentru bona din casa', 'Marsul strengarilor'. Erau compozitii mai mici. Dar absolut pe toate Iosif Paschill le cunostea si mi le-a cantat cu o dragoste care arata cat de mult a fost legat de acest copil la varsta de cinci ani", a adaugat Cosma.

El a recunoscut ca Dinu Lipatti ramane unic in arta interpretativa a pianului, evidentiind "trei trasaturi fundamentale: respectul absolut al partiturii, perfectiunea tehnicii interpretative si originalitatea conceptiei artistice". Cosma a marturisit ca a trait cu emotie moartea prematura a lui Lipatti, asistand la nasterea gloriei postume a artistului.

"Intre noi a fost a fost o diferenta mica. Sase ani, atata ne-au despartit. Eu eram la Conservator in ultimul an, cand Dinu Lipatti moare, la varsta de 33 de ani, in 1950. Ei bine, in mijlocul nostru, al oamenilor din Conservator si al profesorului lui fundamental care a fost Jora, toata lumea spunea: 'Bagati de seama ca abia acum se va vorbi in toata lumea despre Dinu Lipatti!' Noi, la vremea aia, bineinteles spuneam: 'Dom'le, incearca sa-l ridice in slavi!'. Dar cum sa ridice un om cand nu mai exista? Un interpret cand moare dispare totul. Ei bine, discurile si inregistrarile lui Dinu Lipatti au devenit modele internationale de interpretare pianistica. Atat de riguros era in tot ceea ce facea la pian, atat de mult se chinuia aproape pentru un singur pasaj, pentru o singura masura ca sa poata sa fie perfect. Aceste lucruri l-au facut sa devina modelul definitoriu in pianistica universala. Toti marii pianisti care au urmat dupa '50 faceau trimitere la interpretarile lui Lipatti", a spus muzicologul.

Cosma a amintit ca in 1990 a infiintat Fundatia 'Dinu Lipatti'. "Gasisem o banca avand un spatiu generos pentru concerte, care putea sa primeasca cam intre 150-200 de auditori", a precizat acesta, punctand ca respectiva fundatie a promovat creatia si activitatea lui Lipatti, dar si constiinta "pe care trebuie s-o avem cu totii dupa disparitia acestui talent extraordinar".

Cosma a remarcat interesul de care se bucura in prezent personalitatea artistului.

"Intr-un moment in care toata lumea credea ca Dinu Lipatti va fi lasat in plata Domnului pentru a vorbi discurile si inregistrarile, in jurul numelui marelui artist incep sa se faca simpozioane nationale, internationale, concursuri 'Dinu Lipatti' si aceste societati incearca sa-i perpetueze numele. Sigur ca ar trebui sa facem mai mult. Dar avem atat de multi compozitori pentru care nu se face nimic.... Lipatti are o faima internationala pozitiva pentru toata scoala romaneasca de pian", a declarat Viorel Cosma.

In opinia sa, dupa moartea lui Lipatti, a fost adusa in prim-planul artei interpretative internationale exigenta profesoara de pian Florica Musicescu. "A inceput sa fie chemata in toate marile jurii internationale de pian, pentru ca se spunea: 'S-o aducem pe profesoara lui Dinu Lipatti'. Adica, prestigiul acestuia de dupa moarte era atat de mare, incat profesoara lui de pian era socotita un Dumnezeu al claviaturii", a spus muzicologul.

Viorel Cosma a subliniat ca este necesara reeditarea tuturor discurilor Dinu Lipatti si interpretarea lucrarilor sale ca si a operei critice si eseistice, in care poate fi descifrata conceptia despre muzica a marelui artist.

george enescu dinu lipatti oedip compozitor roman mihail jora cosma
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Cultural.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1757 (s) | 35 queries | Mysql time :0.018313 (s)

loading...